Manastirea Corbii de Piatra

Poate pentru multi dintre dumneavoastra numele satului Corbi nu are nici o rezonanta speciala. Situata in judetul Arges, pe soseaua Campulung-Domnesti, localitatea este atestata ca fiind locul de bastina al Corvinestilor; in prezent inca se mai pot observa in zona ruinele castelului lui Voicu, tatal lui Ioan Corvin. Nu ruinele acestui castel ne intereseaza in mod deosebit ci prezenta unui lacas de cult cu totul exceptional: manastirea Corbii de Piatra. Ce are special aceasta manastire? Faptul ca e sapata in stanca si isi are originea in vremuri imemoriale. Conform pomelnicului manastirii ctitorul acesteia este voievodul Basarab I, insa anumite legende sugereaza ca locasul ar avea o vehime mult mai mare. Cert este ca prima atestare documentara (23 Iunie 1512) nu corespunde si momentului infiintarii manastirii.

Biserica rupestra de la Corbi este una de tip sala, avand doua altare. Aceasta ultima caracteristica isi poate avea explicatia in sarbatorirea a doua hramuri (unul ortodox celalalt catolic). Situatia se pare ca se datora interventiei Doamnei Clara – sotia lui Vlaicu Voda, aceasta avand o tentativa de a impune catolicismul in principat. Conform acelorasi legende locale oamenii din zona s-au opus acestei initiative si, ca urmare a acestui fapt, pentru o perioada biserica a servit oficierii atat a slujbelor de rit ortodox cat si celor de cult catolic. Din punct de vedere stilistic aceasta biserica se aseamana cu grupul de biserici de acelasi tip din Capadocia, insa la noi in tara este unica. Un studiu al arhitecturii, al particularitatilor picturilor, precum si raportarea acestora la atestarile documentare pastrate ofera o concluzie certa: ansamblul dateaza cel mai tarziu de la inceputul secolului al XIV-lea.

Obiectivul este format dintr-un naos de forma dreptunghiulara, boltit in arc frant, altarul fiind alcatuit din doua abside in forma de potcoava. Intrarea in lacas se face printr-un pridvor sapat in latura sudica a naosului. Frescele s-au pastrat in forma originala, analizele efectuate relevand faptul ca au fost realizate in secolul XIII. Conform parerilor unor istorici de arta picturile din biserica de la Corbi ar fi folosit drept etalon pentru cele de la Biserica Domneasca din Curtea de Arges. Printre reprezentarile pictorilor ce au zugravit interiorul bisericii remarcam Nasterea Domnului, Intimpinarea Domnului, Bunavestire, Botezul Domnului, Inaltarea Domnului, Jertfa lui Avraam,Invierea lui Lazar s.a.

La jumatatea secolului al XVIII-lea manastirea devine biserica de mir, cu aceasta ocazie arhitectura ei fiind modificata, ajungandu-se la aspectul actual. Spatiul lacasului este redimensionat sapandu-se in piatra inca un pronaos (de 5,5 m / 4,5 m) si o noua intrare. Cu aceeasi ocazie este desfiintat zidul ce separa cele doua altare si se confectioneaza o noua catapeteasma ce va fi ulterior pictata. In apropierea pronaosului de pe latura sudica se afla trapeza manastirii, realizata tot din piatra. Uneori aceasta sala era rezervata voievodului cand participa la slujbele prilejuite de sarbatorirea hramului bisericii. Ansamblul monastic include si o cruce din piatra (amplasata deasupra bisericii), datand din anul 1700. In fata bisericii a fost construit un paraclis din lemn, datand din 1890, ce serveste dtrept clopotnita.

Desi hramul bisericii a fost initial stabilit in ziua sarbatoririi Adormirii Maicii Domnului, un concurs de imprejurari a determinat mutarea acestuia de praznicul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, cand se slujea si parastasul in memoria voievodului-ctitor, Neagoe Basarab.

In anul 2003 s-a reinfiintat manastirea si de atunci se incearca revitalizarea vietii monahale din acest complex. Pana in prezent nu s-a reusit nimic. Se preconiza restaurarea frescelor, oprirea infiltratiilor (gresia in care e sapata biserica permite foarte usor infiltrarea apei in interior), construirea unor chilii, toate pentru a face posibila functionarea normala a manastirii. Desi autoritatile locale au facut demersuri catre divese institutii guvernamentale sau investitori privati nu s-a primit nici un sprijin concret. De aproape 4 ani lucrurile au ramas in acelasi stadiu, in prezent fiind imposibila slujirea in interiorul bisericii deoarece, din cauza temperaturilor scazute inca, incalzirea artificiala a incintei ar provoca accelerarea infiltratiilor apei. De aici si pana la deteriorarea ireversibila a picturilor nu ar mai ramane decat un pas. Reluarea slujbelor se preconizeaza a avea loc abia dupa Pasti, cand se spera intr-o incalzirie a vremii.

Pana atunci nu va ramane decat sa vizitati manastirea din stanca, de la Corbi; iar in situatia in care nu se va interveni urgent pentru restaurarea obiectivului va sfatuim sa va grabiti sa-l vizitati, altfel in curand obiectivul va disparea de pe hartile cu puncte de atractie turistica.