Amsterdam: orasul cu constructii care sfideaza natura

In timp ce in cele mai multe parti ale lumii un sol instabil este din start un teren pe care nu se poate construi, acest amanunt nu i-a impiedicat pe intemeitorii orasului Amsterdam sa cladeasca in urma cu cateva sute de ani in urma una dintre cele mai frumoase asezari urbane ale Europei. Chiar daca in prezent pare ca scoasa din cutie, cel mai important oras al Olandei a suferit mult de-a lungul timpului din cauza solului mocirlos pe care a fost ridicat. Tehnica din ziua de astazi le permite, insa, olandezilor sa prelungeasca existenta frumoaselor cladiri, multe dintre ele construite in secolul XVI. De aceea, ne-am gandit ca in acest articol sa va prezentam cateva informatii interesante despre modul in care sunt realizate fundatiile acestor case.

La inceput, cladirile din Amsterdam au fost asezate pe fundatii din lemn, infipte adanc in solul mocirlos, pana la primul strat de nisip solid. Chiar si unii copaci din orasul olandez sunt sprijiniti pe astfel de stalpi, care previn scufundarea lor in suprafata instabila.

Metoda are, insa, un mare neajuns: lemnul putrezeste si trebuie inlocuit dupa o perioada mai scurta sau mai lunga. Dar dupa cat timp trebuie facuta aceasta operatiune: 300 de ani? 80 de ani? O saptamana? Totul depinde de cateva variabile.

1. Calitatea stratului de nisip

In Amsterdam, primul strat de nisip poate fi gasit abia la aproximativ 12 metri sub nivelul apei. Cu toate acestea, calitatea nisipului nu este aceeasi in toate partile orasului, astfel ca in unele locuri poate fi mai subtire sau chiar poate lipsi cu desavarsire. Drept consecinta, casele din zonele cu pricina se scufunda in prezent cu o viteza anormala, fapt care impune schimbarea de urgenta a pilonilor de sustinere.

2. Stabilitatea suprafetei apei

Suna cumva ciudat, insa varful pilonilor din lemn pe care sunt asezate casele trebuie sa se afle sub inaltimea minima preconizata in cazul scaderii nivelului apei. Daca o parte a pilonului va ramane la suprafata, aceasta va fi expusa atacului insectelor si se va degrada mult mai rapid. De aceea, faptul ca nivelul apei de pe canalele din Amsterdam nu este mereu stabil reprezinta o problema majora. Pe de alta parte, daca nivelul apei creste prea mult, asa cum se poate intampla in cazul unor ploi abundente, pivnitele si subsolurile caselor din Amsterdam se vor umple precum cazile de baie.

3. Tipul de lemn folosit

Molidul este mai putin vulnerabil in fata bacteriilor decat pinul, fapt pentru care, din anii ’70, utilizarea pilonilor din lemn de pin a fost interzisa. In prezent, lemnul este inlocuit treptat cu stalpi din beton si otel, insa operatiunea este anevoioasa si extrem de costisitoare. Semnele care indica faptul ca fundatia a fost afectat sunt podelele inclinate, crapaturile din pereti, ferestrele intepenite sau treptele din fata casei indoite sau rupte. Asadar, fermecatoarea linie neregulata a acoperisurilor din Amsterdam este, de fapt, consecinta fundatiilor instabile a multora dintre case.

Cine plateste pentru inlocuirea pilonilor?

Daca o fundatie din lemn degradata nu este reconditionata la timp, aceasta va trebui inlocuita, fara indoiala. Aceasta este, insa, o veste pe care niciun locuitor din Amsterdam nu isi doreste sa o auda, cu atat mai mult cu cat operatiunea de inlocuire a fundatiei poate costa usor 100.000 de euro! La aceasta suma fabuloasa se adauga si deranjul de pe timpul lucrarilor, care vor face casa nelocuibila pe toata durata operatiunii. Cum multe dintre casele afectate sunt detinute de persoane fizice, este greu de crezut ca o inlocuire de masa a fundatiilor din lemn poate avea loc prea curand.

Sursa