Baie fierbine la minus 5 grade Celsius

      In ultimii ani, romanii au inceput sa aleaga si alte destinatii pentru a-si petrece sarbatorile de iarna, decat cele clasice, cum ar fi Valea Prahovei sau Poiana Brasov. Statiunile balneoclimaterice, care la prima vedere par dedicate sezonului estival, au fost ocupate la capacitate maxima la sfarsitul anului 2007. Baile Felix, aflata la 583 km de Bucuresti, este una dintre aceste locatii.

 

      Statiunea este asezata in partea nord-vestica a Romaniei, in judetul Bihor, la o distanta de circa 9 KM de Oradea si la 22 KM de punctul de trecere a frontierei Bors, pe cursurile Crisului Repede si Crisului Negru, marginita la est de Muntii Apuseni, iar la vest de Campia Tisei. Chiar daca se afla la altitudine joasa, 140 metri, predominanta calcarului in zona a favorizat aparitia unui pitoresc relief carstic - platoul Padis (care te duce cu gandul la o lume ireala, presarata cu tuneluri, cascade subterane, lacuri ascunse de lumina zilei, paduri tacute, izbucuri misterioase, canioane si ghetari care rivalizeaza cu cele mai vestite obiective turistice mondiale de acest gen). Relieful este complex, dispus in trepte, de la est (Muntii Bihorului cu vf. Curcubata Mare de 1.849 m, Muntii Vladeasa, Codru Moma, Padurea Craiului, Plopis, despartiti de depresiunile Beius si Vad-Borod) spre vest (90 m in Campia joasa a Crisurilor). Dealurile piemontane crisene au altitudini intre 200-500 m si fac trecerea la cea mai joasa treapta, Campia vestica. Pe langa peisajul care incanta orice trecator, in zona pot fi vizitate si o serie de obiective turistice: Avram Iancu (centru de tesaturi populare: stergare); Buntesti (centru de prelucrare artistica a lemnului); Leheceni (ceramica rosie bihoreana, cu vechi traditii); Lelesti (lana Beius, ceramica rosie si alba); Vadul Crisului (ceramica alba nesmaltuita); Budureasa (lazi de zestre). In plus, in zona sunt tot felul de muzee, fortarete si edificii medievale, precum si celebra Grota Ursilor sau capela de la Haieu, o impresionanta biserica-sala de sorginte medievala (sec. XIV), in care se mai pot observa elemente arhitecturale romanice, cisterciene si gotice (restaurata in anul 1977). Tot in apropiere sunt si Biserica ortodoxa din Rontau (sec. XV) si cladirea Sanifarm, o fosta manastire apartinatoare ordinului calugaresc Sf. Vincentiu, frumoasa cladire de arhitectura baroca, construita in sec. al XVIII-lea.

 

      Izvoarele termale au fost descoperite, dupa unii in jurul anului 1000, dupa altii, in jurul anului 1200, iar potrivit altor experti au fost descoperite abia pe la 1700. In 1221, apare cea mai veche marturie a Bailor Felix intr-o Diploma a Vaticanului fiind mentionate apele termale de langa Cetatea Oradiei ca Termae Varadienses sau Baile Oradiei. Efectul tamaduitor al bailor termale isi pune amprenta pe scrierile marelui umanist Nicolaus Olahus, care le aduce un omagiu in 1536. Mai tarziu, intre 1700 - 1721, Felix Heldres descopera si utilizeaza izvorul Felix, a carui denumire s-a generalizat cu timpul pentru toata statiunea. In 1731 se face prima analiza a apelor termale si ale proprietatii lor curative, unice, asa cum le cunoastem pana astazi. Prima atestare despre statiunea Baile Felix dateaza din anul 1763 si contine notele unui medic privind construirea unui bazin pentru bai. In 1771, bazinul de lemn a fost transformat in bazin de piatra atasandu-se si cabine de bai. Prima cladire a fost construita intre 1766-1772. Formate prin patrunderea apelor de suprafata pana in zona calcarelor triasice fisurate, la adancimi ce depasesc 1000 de metri si de unde se intorc incalzite, apele termale de la Baile Felix si-au micsorat debitul natural in urma unui cutremur de pamant ce a avut loc in 1834. Statiunea incepe sa se dezvolte dupa realizarea primului foraj modern de la Izvorului Principal in 1885.

 

      Simbolul statiunii, "nufarul termal" sau "floarea de lotus" (Nymphaea Lotus var. Termalis), a fost descoperit in anul 1789 de botanistul P. Kitaibel si denumit in 1908 de catre J. Tuzson, care face asemanarea cu nufarul de Nil. In 1931, planta care a supravietuit perioadei de glaciatie a fost declarata monument al naturii, fiind extrem de rara. Pe langa nuferi, in lacurile artificiale termale din Baile felix se gasesc cateva specii de Lotusi. Aceste specii de lotusi au fost aclimatizati, fiind adusi din India si Pakistan - Nelurnuncifera, Africa - Nymphea zanzibarena, Asia si Africa - Aeibornia crasepis.

 

      La expozitia mondiala din 1896, apelor din aceasta statiune li s-a acordat medalia de Aur si Diploma de onoare.

 

      La ora actuala Baile Felix este cea mai mare statiune cu functionare permanenta din Romania. Temperatura apelor termale este intre 20-49 grade. Datorita continutului ridicat de saruri minerale medicii internisti recomanda pacientilor tratamentele sau curele cu ape din bai. Temperatura medie anuala este de 10,5 grade C, in timp ce in perioada estivala este de 21,3 grade C. Presiunea atmosferica medie 770 mm. Toate acestea fac posibila tratarea a diverse afectiuni, cum ar fi cele reumatismale, post-traumatice, neurologice, ginecologice, endocrine sau a bolilor de nutritie si metabolism. In schimb, efectele apelor termale pot fi daunatoare si contraindicate pentru alte afectiuni: boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, hemoragii, boli psihice.