BNR sugruma creditul de consum si cel imobiliar. Bancherii nu sunt de acord.

Limitarea creditului in valuta nu trebuie facuta prin masuri administrative, fiind nevoie ca piata sa fie lasata sa functioneze liber, iar bancile sa-si asume deciziile pe care le iau, a declarat vineri presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), Radu Ghetea.

 

"Parerea mea este ca limitarea creditului in valuta, daca ar trebui facuta, nu trebuie sa o facem prin masuri administrative. Trebuie sa lasam piata sa functioneze corect", a spus Ghetea, intrebat cum comenteaza prevederile proiectului de regulament al BNR.

 

Banca Nationala vrea sa schimbe din temelii conditiile "usoare" de acordare a creditelor pentru populatie, ceea ce va incetini dramatic creditarea. Conform unui proiect de regulament elaborat de BNR si citat de agentia de presa Mediafax, creditele de consum vor fi acordate doar cu garantii de 133% din valoarea imprumutata, in timp ce la imprumuturile imobiliare in euro avansul va fi de cel putin 30%

 

Astfel, banca centrala are in vedere limitarea maturitatilor la creditele de consum la cel mult cinci ani, fata de 20 de ani perioada maxima practicata in prezent pe piata bancara pentru creditele de nevoie personale cu ipoteca.

 

BNR doreste sa delimiteze clar aria de definire a crediteolor imobiliare, care va cuprinde finantarile pentru care se constituie garantie imobiliara si sunt destinate exclusiv cumpararii unui imobil (casa/teren), construirii unui imobil, sau amenajarii/extinderii unei locuinte.

 

Creditele de consum cu ipoteca vor fi tratate la fel ca orice alt credit de consum.

 

In cazul creditelor de consum pentru cumpararea de bunuri, clientul trebuie sa dispuna de un avans de 20% din valoarea bunului achizitionat si o garqantie reala (in general ipotecara) sau personala (de exemplu polita de asigurare) de 133% din suma imprumutata.

 

De asemenea, in cazul creditelor de consum cu alte destinatii, debitorul persoana fizica va prezenta o garantie reala sau personala de 133% din valoarea imprumutului.

 

Pentru creditele imobiliare, debitorul va detine un avns de cel putin 20% din valoarea imobilului la finantarile in lei, de 30% pentru creditele in euro si de 40% in cazul finantarilor in alte devize straine.

 

Bancile vor fi obligate, ca si pana in prezent, sa elaboreze scenarii de risc astfel incat gradul de indatorare sa nu depaseasca pe intreaga perioada pana la scadenta nivelul maxim stabilit de normele proprii de finantare.

 

Pentru fundamentarea nivelului indatorarii, bancile vor face simulari pe baza celei mai mari rate de dobanda practicate pentru accel tip de credit in perioada martie 2007 - martie 2011.

 

De asemenea, la creditele in valuta se va calcula gradul de indatorare in functie de cea mai ampla depreciere din perioada de referinta.

 

La inceputul lunii aprilie, guvernatorul BNR Mugur Isarescu a anuntat intr-un interviu acordat MEDIAFAX ca banca centrala pregateste masuri speciale, cel mai probabil prudentiale, de descurajare a creditarii in valuta pentru persoanele cu venituri in lei, in linie cu tendinta de reglementare existenta la nivel european.

 

De altfel, in perioada de explozie a creditului in valuta din 2005 - 2008, BNR a avut mai multe reglementari prin care a incercat temperarea finantarilor in devize straine.

 

La finele lunii aprilie, creditele in valuta acordate de banci insumau echivalentul a 128 de miliarde lei, cu 64% mai mult decat soldul imprumuturilor in lei, care se cifra la 78,23 miliarde lei.

 

Cu toate acestea, restantele la creditele in valuta sunt aproape similare cu nivelul restantelor la finantarile in lei, respectiv 9,6 fata de 8,4miliarde lei.

 

Imprumuturile in valuta acordate populatiei totalizeaza 63 de miliarde lei, din care 35 de miliarde lei reprezinta credit de consum si 26 de miliarde lei credite imobiliare.

 

Structura finantarilor in lei acordate populatiei este dominata de creditele de consum, care insumeaza aproape 26 de miliarde lei dintr-un total de 35 de miliarde lei.

 

Sursa: Zf.ro