"Caldura din pamant", pentru intreaga locuinta, cu o investitie de 15.000 euro

Un studiu realizat de Shell arata ca, in anii 2030-2050, productia de energie geotermala va acoperi 10-20% din cererea energetica a Europei. Aceasta inseamna ca exploatarea celor mai mari resurse geotermale de pe continent poate echivala programul nuclear actual.

 

Lipsa gazului metan din multe dintre zonele tarii poate fi suplinita de energia geotermala, considerata de specialisti una dintre cele mai ieftine modalitati de incalzire a locuintei. Centrala geotermala „transporta” caldura pamantului din adancuri direct in casa. Potrivit importatorilor si distribuitorilor de astfel de instalatii, aceste sisteme permit economii de 90% in procesul de racire al cladirilor, iar costurile de operare fata de sistemele de climatizare electrice si centralele pe baza de combustibili fosili  sunt mai mici cu 70%. Potentialul geotermal al solului poate fi fructificat atat termic, cat si electric. O centrala electrica geotermala presupune in mod obligatoriu existenta unor foraje de mare adancime, ceea ce duce la o crestere semnificativa a investitiei.

Sistemul de “extragere a caldurii din pamant” incepe cu pompele termice geotermale formate din trei parti: unitatea de schimb de caldura cu solul, pompa termica propriu-zisa si sistemul de alimentare cu aer. Colectoarele sistemelor pentru extragerea energiei geotermale sunt formate din tevi PE (polietilena), aranjate in spirala, ce pot fi dispuse atat pe orizontala, in situatia in care se opteaza pentru ingroparea lor la o adancime de aproximativ 1,2-1,5 metri, cat si pe verticala, daca sunt introduse in puturi de mare adancime. Proprietatile polietilenei permit acestor sisteme sa reziste la temperaturi cuprinse intre -55 si + 600°C. Prin colectoare circula, in sistem inchis, un amestec de apa si antigel ce preia caldura din sol si o transfera pompei de caldura.

Aceasta din urma concentreaza caldura preluata din sol pe care apoi o introduce in circuitul caloriferelor din locuinta. In functie de climat, suprafata disponibila si de puterea sistemului, circuitul geotermal poate fi configurat in mai multe feluri, iar odata instalat acest circuit nu necesita intretinere. Temperatura inregistrata in primii patru metri ai scoartei terestre este cuprinsa intre 10°-16°C. Acest nivel e putin mai ridicat decat temperatura aerului din timpul iernii si mai scazut decat cea a aerului vara. Iarna, pompa transmite caldura acumulata de fluid in cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar caldura eliminata din interiorul cladirii poate fi folosita la incalzirea apei, constituind o sursa gratuita de apa calda.

Investitia, in functie de suprafata care trebuie incalzita

Pretul de pornire al acestor instalatii incepe de la cateva mii de euro si poate depasi cu usurinta 40.000 de euro. Diferenta este facuta de suprafata ce trebuie incalzita si de adancimea la care este ingropat sistemul de colectare. Daca acesta din urma se afla la doi-trei metri adancime, apa din tevi nu se incalzeste mai mult de 10?C, situatie in care sistemul va trebui sa consume energie electrica sau gaz pentru a creste temperatura apei inainte sa fie pompata in calorifere. Apa scoasa la suprafata dintr-un put aflat la 2.500 metri adancime are 70 de grade, temperatura apropiata de cea din calorifere pe timp de iarna. In medie, investitia ce trebuie facuta pentru acoperirea necesarului termic din timpul anotimpului rece, dar si pentru asigurarea racorii de peste vara se cifreaza in jurul valorii de 15.000 de euro pentru o casa de 250 metri patrati, suprafata egala cu cea a trei apartamente cu trei camere.

Chiar daca pare mare, amortizarea investitiei se poate realiza si in mai putin de cinci ani.  Potentialul termic anual al Romaniei din surse geotermale a fost evaluat la 7 PJ (petajoules), de opt ori mai putin decat se poate obtine cu ajutorul energiei solare. Cu toate acestea, echivalentul termic al celor 7 PJ (7 x1015 Joules) este de 1,67 milioane gigacalorii, de trei ori mai mult decat se livreaza prin reteaua municipiului Cluj-Napoca intr-o iarna nu prea geroasa. Altfel spus, oricat de aspre ar fi lunile de iarna, energia geotermala ce s-ar putea obtine ar fi suficienta pentru incalzirea a cel putin 300.000 de locuinte.

Zonele cu cel mai mare potential geotermal sunt Campia de Sud si cea de Vest. Paradoxal sau nu, judetele din aceste doua regiuni sunt cel mai slab dezvoltate in ceea priveste acoperirea cu retele de gaze naturale.

 

Sursa: Gandul