Casa din lemn prefabricat: avantaje, dezavantaje si recomandari

De obicei, cand ne referim la materiale clasice in ceea ce priveste construirea unei case, gandul zboara aproape negresit catre caramida si beton. In Romania, multe locuinte sunt ridicate in continuare cu ajutorul acestor materiale, desi in alte tari o casa din caramida este aproape un lux. Asta nu inseamna ca locuintele din materiale alternative, precum panourile compozite pe baza de lemn, nu pastreaza standardele de confort dorite. Acest lucru pare sa fi fost inteles tot mai mult si in Romania, de aceea vom discuta in continuare despre avantajele si dezavantajele utilizarii unor astfel de solutii in constructii.

In ultimul deceniu, un numar tot mai mare de specialisti recomanda si aleg constructiile ecologice din lemn, in locul celor realizate din zidarie de caramida tip termobloc, BCA sau beton monolit turnat in cofraje termoizolante. Deja, de ani buni, lemnul este materialul principal utilizat pentru construirea caselor din tari precum SUA si Canada, dar si Scotia, Germania sau tarile scandinave. Peste tot, beneficiarii au inteles avantajele oferite de solutiile constructive moderne, dar si avantajele pe care constructiile din lemn le prezinta fata de cele din zidarie sau beton monolit, mai ales in ceea ce priveste protejarea mediului, confortul termic si efectul materialelor de constructie asupra sanatatii.

Componentele peretelui exterior

Peretele exterior al unei case din panouri prefabricate pe baza de lemn contine, in general, urmatoarele elemente, dinspre exterior spre interior: tencuiala armata sau siding (elemente gen lambriu din lemn sau PVC), inchideri din OSB, structura portanta din lemn (cel mai frecvent) sau metal, izolatie termica din vata minerala, folier – bariera de vapori si suportul pentru finisajul interior, realizat din gips-carton.

Panourile din aschii orientate (OSB – Oriented Strand Board) sunt elemente rigid prelucrate prin stratificare si presare, cu o materie prima usor de obtinut din deseurile rezultate la prelucrarea lemnului. OSB-ul poate fi folosit ca astereala, pardoseala, element de inchidere/ compartimentare etc. Aceste placi sunt tratate la suprafata cu o rasina care-I confera materialului un grad sporit de impermeabilitate.

“Miezul” peretelui este constituit dintr-unul sau mai multe straturi de saltea izolatoare de vata minerala, in unele cazuri caserata. Vata minerala are si proprietati de izolant fonic, dar este in acelasi timp extrem de rezistenta la foc.

Folia bariera de vapori are un rol foarte important, acela de a bloca sau de a intarzia patrunderea vaporilor de apa din interiorul locuintei spre stratul de vata minerala si structura casei, unde pot aparea probleme legate de umiditate. Inlocuirea acestei membrane cu o simpla folie de polietilena reprezinta o varianta de compromis, pe care specialistii nu o recomanda din cauza etanseitatii deficitare.

Avantajele unei case din lemn

Casele din lemn pot fi impartite in doua mari categorii principale: case din lemn masiv (busteni sau grinzi) si case din panouri prefabricate. In acest articol, insa, vom discuta pe larg despre ultima categorie.

Contrar unei impresii generale nefondate, constructiile din lemn sunt destul de rezistente in timp. Intr-adevar, se poate considera ca speranta lor de viata este ceva mai redusa ca in cazul locuintelor executate in sistem clasic, din cauza proprietatilor intrinseci ale lemnului, dar tratamentele la care acesta este supus chiar in procesul de punere in opera contribuie in mod decisiv la reevaluarea parerilor. Conditiile de siguranta si confort oferite sunt comparabile cu cele din oricare alt tip de casa, de aceea diferentele sunt tot mai greu de sesizat.

Cladirile din lemn, proiectate si executate dupa planuri bine calculate, rezista foarte bine la cutremure de peste 8,5 grade pe scara Richter. Pe langa elasticitatea simplu de banuit, un argument este si acela ca o astfel de constructie are o masa proprie redusa, in comparatie cu o cladire din beton sau zidarie. Aici are un rol important si tipul structurii de rezistenta folosite. Casele din OSB pot fi construite atat pe structura din lemn sau metal, cat si pe elemente din beton armat – chiar daca furnizorii de asemenea servicii sunt mai putini, respectiv apeleaza la aceste solutii pentru proiecte speciale.

O varianta ecologica

Imobilele din lemn sunt ecologice din cel putin doua motive: primul este tocmai folosirea lemnului ca materie prima (material reciclabil, obtinut prin metode naturale, cu emisii minime de dioxid de carbon la fabricare), iar celalalt este izolatia termica superioara, care uneori nu necesita nici macar adaugarea de polistiren expandat pe exterior.

Lemnul este cautat in astfel de cazuri si pentru ca nu este o sursa de radioactivitate (compusii minerali sunt prezenti doar la finisaje) sau electricitate statica, dar si pentru ca asigura, in acelasi timp, reglarea termica si higrometrica a incintelor.

Un alt aspect legat de discursul ecologist este aceea despre reducerea cheltuielilor pentru mentinerea confortului termic. Proprietatile speciale intalnite la lemn au drept rezultat reducerea sensibila a cheltuielilor pentru incalzire in perioada rece sau pentru aer conditionat pe timpul verii. Se lucreaza cu un minimum de punti termice, iar singurele elemente susceptibile sa favorizeze pierderile sunt cele cateva piese metalice de imbinare si tencuielile.

Timpul si banii

Un avantaj extrem de important in ceea ce priveste constructia unei astfel de case este reprezentat si de durata foarte scurta a executiei. In functie de suprafata, de solutia tehnica aleasa, de finisaje si de eficienta antreprenorului, o astfel de locuinta poate fi realizata intr-o perioada cuprinsa intre 30 si 90 de zile.

Odata stabilite detaliile proiectului unei case “americane”, se poate porni etapa prefabricarii. In unitatile specializate se debiteaza si se imbina toate componentele care nu necesita montare la fata locului. Astfel, casa ajunge la beneficiar premontata in mare masura, iar muncitorii nu mai au decat sa puna totul cap la cap. Mai mult decat atat, unele sisteme au un caracter oarecum modulat, predefinit. Calculele de rezistenta si termotehnica sunt realizate rapid, in conformitate cu legislatia romaneasca. Pentru variantele pe stalpi metalici, structura si inchiderile unei case pot fi realizate chiar in una pana la sase zile, in timp ce pentru urmatoarele doua pana la opt saptamani urmeaza sa fie executate finisajele.

Rapiditatea depinde si de contributia beneficiarului, care poate astepta constructorii cu fundatia gata turnata.

Dezavantaje

Desigur, exista si cateva inconveniente in ceea ce priveste realizarea unei locuinte unifamiliale din lemn, dar care, prin metode spcifice, pot fi rezolvate. Unul dintre inamicii posibili ai unei astfel de constructii este vantul. Daca zona in care va fi construita o casa din lemn este una in care vantul foarte puternic este un fenomen frecvent, atunci vor trebui aplicate solutii de rigidizare si de ancorarae suplimentare. Este necesara, asadar, o fixare mai buna atat a parterului, cat si a etajelor si a acoperisului. In unele situatii, se monteaza in structura peretilor, elemente cu rol de contravantuire. Tehnologia americana, preluata aici, a permis construirea de case care sa reziste capriciilor naturii chiar si in zone cu tornade sau furtuni puternice.

Intr-o casa din lemn, zgomotul se propaga ceva mai usor, astfel ca podelelel si, uneori, peretii necesita o izolare fonica temeinica, mai ales daca locuinta se afla intr-o zona intens poluata fonic.

Vata minerala inclusa in sistem va rezolva aceasta problema, astfel ca adoptarea unei solutii complete este mai mult decat recomandata.

Rezistenta in timp ceva mai redusa decat cea a constructiilor din beton sau zidarie poate fi considerata, de asemenea, un aspect important. Daca este bine protejata impotriva intemperiilor, o casa din lemn poate atinge varste seculare. Pana la urma, chiar si locuintele realizate din zidarie au nevoie de renovari periodice, astfel ca discutiile vor fi intotdeauna subiective.

La capitolul dezavantaje mai poate fi trecut si faptul ca lemnul este un material combustibil. Constructorii specializati nu sunt de acord ca aceasta ar fi o problema si merg pe ideea ca lemnul este totusi un material care reactioneaza bine in caz de incendiu, mai bine decat otelul, care se deformeaza la caldura. Focul favorizeaza formarea unui strat de carbune la suprafata lemnului, iar materialul se va carboniza astfel intr-un ritm foarte lent. Aceasta proprietate a lemnului asigura un timp suficient locuitorilor unui imobil sa evacueze cladirea si sa astepte interventia pompierilor.

Un alt dezavantaj poate fi reprezentat de costurile suplimentare pentru tratarea lemnului, inainte si dupa constructie. Este necesar ca lemnul sa fie impregnat cu substante de protectie impotriva mucegaiului, a cariilor si, nu in ultimul rand, impotriva focului. Suprafetele vor fi acoperite cu mai multe straturi de bait si diverse lacuri protectoare. De regula, aceste lucrari sunt asigurate de furnizorii produselor sau sistemelor in cauza, intr-o etapa anterioara finalizarii constructiei. Intretinerea ulterioara devine o responsabilitate a beneficiarului, de aceea este necesara respectarea ritualului vizitei periodice a unui expert in dezinsectie.

Din perspectiva investitorilor, un minus important este pretul ceva mai scazut, dar aceste este un fenomen legat mai degraba de reticenta romanilor fata de aceasta tehnologie mai putin populara. Situatia rezulta si din necunoasterea in amanunt a metodelor de executie. Totusi, este posibil ca in momentul in care avantajele caselor din lemn vor fi popularizate la scara mai larga, acestea sa aiba pe piata interna a constructiilor o pondere mult mai mare.

Sfaturi pentru beneficiari

Obisnuiti cu locuinte din zidarie, romanii au nevoie de un curs intensiv de utilizare a acestor case din lemn. Iata, asadar, cateva sfaturi valabile pentru diferitele etape ale construirii si exploatarii lor:

In primul rand, trebuie stiut ca pretul constructiei depinde de proiect si de finisajele alese. Posibilitatile sunt nelimitate, iar un proiect-tip este de ajutor pentru antecalculatii doar intr-o masura limitata. Situatia de la fata locului (zona climatica, starea terenului, dotarea cu utilitati) poate influenta investitia. Sunt diferente in privinta necesitatilor de izolare termica, fonica sau prin cerintele de rezistenta la diferite solicitari mecanice (seisme, vanturi, zapezi etc). Geometria reala a constructiei va determina consumuri mai mari sau mai mici, manopera suplimentara sau pierderi diferite de material. De asemenea, gradul de finisare dorit de beneficiar si calitatea materialelor de constructie pot fi apreciate absolut aproximativ. Nu trebuie pierdut din vedere nici faptul ca distanta dintre locul constructiei si sediul furnizorului reprezinta cheltuieli suplimentare de transport sau de cazare a lucratorilor.

Utilizarea unor panouri de OSB mai groase va insemna o rezistenta superioara, dar si o izolare termica mai buna. Pierderile de caldura pot aparea si din cauza lipsei de etanseitate, a crapaturilor, deci trebuie acordata o atentie sporita la calitate urmatoarelor componente ale casei: ferestre, usi, pervazuri, praguri, ornamente, strapungeri pentru instalatii, bariere de vapori si hornuri. Acestea ar trebui obturate atunci cand nu sunt folosite.

Se recomanda tratarea tuturor elementelor din lemn cu substante ignifugabile. Acest tratament va ridica valoarea temperaturii de aprindere a lemnului. Expunerea la soare si intemperii a lemnului induce o schimbare progresiva a culorii suprafetelor expuse. Lacuirea la 2-4 ani are rolul de a da luciu suprafetelor si de a le proteja, dar prezinta dezavantajul ca impiedica intr-o oarecare masura migrarea vaporilor de apa spre exterior. Daca locuinta este asezata intr-o zona cu pericol semnificativ de atac al unor insecte (mai ales termite), se va repeta tratamentul insecticid al lemnului la intervalele stabilite de producator.

Stresinile acoperisului trebuie sa asigure o acoperire la sol suficient de mare pentru a feri peretii de umiditate. Talpa casei trebuie sa aiba o buna hidroizolatie pentru a impiedica absorbtia apei din structura fundatiei, care este de cele mai multe ori hidrofila. Nu in ultimul rand, trebuie acordata atentie la modificarile dimensionale survenite din uscarea sau tasarea lemnului.