Casa de vacanta

"Locuinta mea de vara e la tara/ Acolo era sa mor/ De urat si de-ntristare/ Beat de soare si parlit ingrozitor…" Nu cred sa existe cineva care sa nu cunoasca aceste versuri. Macar si numai in directa legatura cu cantecul lui Mircea Baniciu. Nu neaparat numai la tara si nu neaparat numai la noi in tara, locuinta de vara, de vacanta, ramane pentru cei mai multi inca un vis; pentru ceilalti, o masura a eficientei si puterii, accesoriu obligatoriu al imaginii proprii.

Chiar daca in mare masura o casa de vacanta este o locuinta temporara, ea trebuie sa fie celalalt „acasa", unde functia de odihna si relaxare devine cea mai importanta, iar cea de reprezentare aproape ca dispare.

Dar asta nu inseamna ca arhitectura fatadelor si relatiile spatiale interioare devin unele monotone si impersonale, ci dimpotriva ele se pot amplifica, indivizii ce o locuiesc fiind cei care vor personaliza spatiile in care isi vor desfasura activitatile de vacanta.

Spatiile generoase, alternanta spatiilor luminoase si a suprafetelor vitrate, conservarea mediului natural devin criterii de apreciere a calitatii arhitecturii unei locuinte de vacanta.

Este relevant de specificat importanta contextului in care constructia este implantata, daca se subordoneaza acestuia sau este in contrast cu imprejurarile. In cazul casei de vacanta, constrangerile si/sau oportunitatile nu mai sunt cele ale unui tesut urban dens, ci cele ale unui alt sistem, poate la fel de complex, fie el intr-o zona rurala, la mare sau la munte.

Tendinte: clasic si tehnologic

Exista doua tendinte evidente in clasificarea acestor locuinte: clasic si tehnologic, eterna contradictie intre traditional si modern, cele doua extreme ale actului de creatie. Uneori aceste case de vacanta pot fi unele experimentale, ecologice, in care energiile folosite sunt unele neconventionale, iar materialele de constructie si pentru finisaje nu mai sunt unele traditionale, ci devin sisteme complexe, materiale compozite.

Compozitia ansamblului final (curte + locuinta) este dependenta de zona si de relieful amplasamentului. Pentru o casa de vacanta la mare, spatiile de tranzitie, de protectie solara au o functie semnificativa si o proportie importanta in imaginea casei. Suprafetele vitrate vor fi atent amplasate pentru a se evita efectul de sera, materialele alese pentru finisajele interioare pot fi unele „reci" (gresie, piatra naturala, sticla, metal etc.), iar apa devine element esential compozitional si de confort fizic. O casa de vacanta la munte, situata intr-o zona cu un relief special, in aparenta greu accesibil si „neospitalier" pentru amplasarea unei constructii, devine un proiect provocator datorita acestor constrangeri. Terenul in panta este cel care determina rezolvari functionale si relatii spatiale interioare pe verticala, neasteptate si armonioase.

Materialele de constructie vor fi alese in functie de imaginea pe care vrem sa o obtinem - o casa greoaie, „stabila", vizibil prezenta in peisaj sau o casa „usoara", discreta, integrata reliefului si vegetatiei sitului.