Casele care consuma putina energie

Izolate foarte bine termic, imobilele pasive scad semnificativ preturile la intretinere.

 

Casele pasive sunt construite in asa fel incat sa asigure un climat interior confortabil in orice sezon, fara a recurge la surse de caldura conventionale. Acest tip de locuinta reduce cheltuielile de intretinere cu pana la 80 la suta comparativ cu o casa construita in mod obisnuit.

 

Intretinerea imobilului produce putine gaze cu efect de sera, fiind astfel prietenoasa cu mediul inconjurator. In Europa exista mii de astfel de constructii, cu precadere in Austria si Germania. Conceptul de casa pasiva a inceput sa prinda contur si in Romania.

 

Locuintele eficiente din punct de vedere energetic au devenit o preocupare con­stanta a constructorilor din Occident dupa ce, in 1988, Wolfgang Feist si Bo Adamson au pus bazele conceptului de casa pasiva.

 

Consumul de energie necesar incalzirii cladirii nu trebuie sa fie mai mare de 15 kWh/mp pe an, comparativ cu necesarul energetic de 250-400 kwh/mp/an, pentru un imobil obisnuit. „Arhitectura casei pasive este simpla. Constructia trebuie sa aiba expunere sudica, acoperisul acesteia poate fi intr-una sau in doua ape, iar ferestrele trebuie sa fie mari si indreptate, de asemenea, spre partea sudica", a spus Marin Crutescu, director general la o firma de constructii si membru in Institutul pentru case pasive din Darmstadt, Germania.

 

Cladirea are orientare sudica

 

Casa pasiva este construita in asa fel incat aceasta sa piarda prin peretii sai cat mai putina caldura si sa asigure agentul termic cu ajutorul soarelui, in toate anotimpurile. Constructia capteaza caldura soarelui prin intermediul ferestrelor de dimensiuni mari, orientate catre sud. Aceasta energie este ulterior stocata cu ajutorul unor pereti foarte bine izolati, urmand sa o redistribuie apoi in toata incaperea.

 

In plus, casa trebuie sa fie echipata cu ferestre care cuprind trei randuri de geam. Aceste geamuri sunt dimensionate in functie de orientarea cladirii. Astfel, ele ocupa pana la 60 la suta din suprafata fatadei sudice si 15 la suta din cea nordica. Triplarea ferestrelor impreuna cu un schimbator de caldura recupereaza energia evacuata din interior in proportie de aproximativ 90 la suta.

 

Termoizolarea, cheia conceptului

 

Energia solara care patrunde prin aceste ferestre este stocata in interiorul cladirii cu ajutorul unor materiale acumulatoare, cu inertie puternica, precum zidurile. Izolarea termica este cheia conceptului de casa pasiva. Aceasta trebuie sa fie performanta si aplicata pe toate anvelopele exterioare ale imobilului. Zidurile pot fi izolate fie cu polistiren, fie cu spuma poliuretanica sau vata de sticla.

 

„Stratul izolator trebuie sa masoare 20 cm sub casa, iar cel al peretilor trebuie sa fie de minimum 30 cm. Pe planseu si mansarda trebuie folosit polistiren de 40 cm", a explicat Marin Crutescu. „Casele pasive se incalzesc prin pardoseala. Aceasta este una dintre particularitatile sale", a adaugat acesta. In esenta, casa este un acumulator termic care absoarbe caldura pe timp de zi si o cedeaza in interior pe timp de noapte.

 

Termometrul arata 18° C constant

 

O alta caracteristica a conceptului de casa pasiva este etanseitatea constructiei. Aceasta contribuie, de asemenea, la limitarea schimburilor termice cu exteriorul. In felul acesta, locuinta isi mentine temperatura la o valoare de minimum 16-18 grade Celsius, pe perioada iernii.

 

Pentru a evita supraincalzirea casei in perioadele caniculare, aceasta trebuie sa fie prevazuta cu sisteme de protectie solara, precum patura vegetala sau storuri. Mai mult decat atat, in cazul in care temperaturile sunt extreme, climatul interior este ajustat cu sisteme moderne de climatizare active sau pasive, precum pompa de caldura sau panourile solare.

 

Imobilul trebuie sa fie dotat cu sistem de recuperare a caldurii si a umiditatii pentru a asigura atat un climat sanatos si curat, cat si o capacitate termica optima. Conceptul de casa pasiva recomanda si existenta unui sistem de recuperare a caldurii din apa calda menajera, precum si un sistem de preincalzire si preracire a aerului schimbat cu exteriorul, prin intermediul unor ducturi ingropate in pamant.

 

Constructia, doar cu 15% mai scumpa

 

Aplicarea acestor tehnici ridica pretul de construtie a unei case pasive cu aproximativ 15 la suta fata de cel necesar edificarii unei cladiri obisnuite. Pe de alta parte, costurile de intretinere scad semnificativ, astfel incat banii investiti se recupereaza intr-un timp relativ scurt.

 

„In conditiile in care excludem costurile sistemului de ventilatie si ale sistemului solar pe care orice casa ar trebui sa le aiba indiferent daca este pasiva sau nu, pretul de ridicare a unei constructii pasive este cu aproximativ 15 la suta mai mare decat cel al unei locuinte normale. Dar, ca posesor al unei case pasive, va pot spune ca, intr-o luna de iarna friguroasa, caldura m-a costat aproximativ 50 de lei, pentru o cladire cu o suprafata de 220 mp", a marturisit Marin Crutescu.

 

Un bloc pasiv, in Romania

 

Constientizarea populatiei se poate face mai ales cu ajutorul statului, indeosebi prin subventii acordate celor care utilizeaza tehnologii ecologice, asa cum se intampla in multe tari ale lumii civilizate. Multi romani cunosc deja conceptul de casa pasiva, avand in vedere ca exista deja proiecte care vor fi executate chiar anul acesta. „De exemplu, in Bragadiru se construieste un bloc cu cinci niveluri, de 2.400 mp, pentru birouri, in sistem pasiv", a spus Marin Crutescu.

 

„Explozie" de case ecologice la Cluj

 

Ofertele pentru ridicarea unor case pasive au curs la Ambient Construct din Cluj. De exemplu, o firma din Aiud propunea un material bazat pe elemente modulare de tip BSF (boltar-spuma-finisat), adica un bloc de spuma poliuretanica avand o retea inclusa de goluri cilindrice, in care se toarna beton, pentru realizarea rezistentei.

 

Dupa cum sustine autorul brevetului, Laurentiu Breaz, s-a preferat poliuretan, deoarece prezinta o conductibilitate termica mai mica cu 60 la suta fata de polistiren. Elementele modulare permit ridicarea facila a peretilor interiori si exteriori, cu preturi de 250 euro/mp.

 

Tot un material produs in Romania recomanda si Marin Crutescu, cel care a realizat in anul 2004, la Burlusi-Arges, prima casa pasiva din Romania, omologata de germani. Un material asemanator a oferit si o firma maghiara, al carei reprezentant, Molnar Peter, a declarat ca va ridica, luna viitoare, o casa pasiva demonstrativa la Cluj. Costurile unor case realizate cu polistiren si beton se ridica la 800 euro/mp.

 

Sursa: Adevarul