Cat costa o casa In Uniunea Europeana

Locuintele europene au preturi care ajung pana la cateva milioane de euro

Doriti sa cumparati o locuinta in tarile membre UE? Nu va opreste nimeni, trebuie doar sa aveti bani cash sau venituri suficiente pentru a lua un credit de la o banca locala. Atentie la taxele notariale si la impozite!

 

Preturile locuintelor in Uniunea Europeana difera mult de la o tara la alta, dar si mai mult de la o zona la alta. Capitalele si zonele turistice celebre sunt aproape inabordabile pentru romani, orasele mari sunt si ele foarte scumpe, in schimb locuintele din localitatile mici, amplasate la distante mari de orase, sunt accesibile. "O casa bunicica dintr-un orasel, care are si un petic de teren, poate fi cumparata cu 100.000-150.000 de euro, iar o casuta la tara, departe de un oras, chiar cu 20.000-30.000 de euro", spune analistul imobiliar Arthur Silvestri. El adauga ca pentru o locuinta, chiar si pentru o garsoniera de 20 de metri patrati, in Paris, Roma, Madrid, aveti nevoie de minimum 150.000-200.000 de euro. Exista si oferte de case mai ieftine, amplasate in noi locatii rezidentiale construite la 20-30 de kilometri de oras, care variaza intre 150.000 si 400.000 de euro. Cu toate astea, multi romani plecati la munca in strainatate si-au cumparat deja o locuinta. "Multi dintre romanii veniti cu parinti si bunici isi cumpara o casa impreuna si se ajuta intre ei. In acest fel isi pot permite rate mai mari, pentru ca sunt trei generatii, iar ratele se platesc la banca pe parcurs de 30 de ani", spune un roman stabilit in Neckarsulm, Germania.

 

SPANIA. Romanii plecati la munca in aceasta tara ar putea fi interesati sa-si cumpere aici locuinta. Insa Madridul este foarte scump si din acest motiv nu se prea gasesc la vanzare garsoniere, in schimb oferta de apartamente si case este foarte mare. Preturile variaza intre 171.685 de euro si 4.000.000 de euro pentru locuintele aflate in Madrid sau la maximum 5 kilometri de oras, conform site-ului www.thinkspain.com. De exemplu, un apartament de 82 de metri patrati, amplast intr-o zona cu metrou si mai multe linii de autobuz, costa 250.000 de euro. O varianta mai ieftina este Valencia, unde o garsoniera se poate cumpara cu 100.000-130.000 de euro, iar un apartament cu doua camere, cu 130.000-200.000 de euro.

 

Spania are si cateva zone de coasta, foarte cautate din punct de vedere turistic, unde lucreaza si romani, in terasele si hotelurile de aici. In Costa Brava, Cataluna, un apartament de 76 mp, situat langa coasta, se poate cumpara cu 351.600 de euro, iar o casa langa plaja, cu peste 700.000 de euro.

 

In localitatea Marbela, din zona Costa del Sol, un apartament de 65 de metri patrati se vinde cu 170.000 de euro, iar o vila veche de 30 de ani, care are o suprafata construita de 300 de metri patrati plus un teren de 2.000 de metri patrati, amplasata la 300 de metri de plaja din localitatea Benalmadena Costa Malaga se poate cumpara cu 1.700.000 de euro, conform site-ului SpanishEstate.com.

 

           

OFERTE. Preturile locuintelor din orasele frantuzesti sar si de un milion de euro

 

GERMANIA. Din punct de vedere imobiliar, este cea mai accesibila tara din vechea Uniune Europeana. Aici, apartamentele si casele din Vest sunt cu mult mai ieftine chiar si decat cele din Romania, spune Silvestri. El explica ca oamenii din fosta Germanie comunista au migrat in Vestul bogat, si aici casele si mai ales blocurile comuniste se vand pe nimic. Un apartament de 46 de metri patrati, in Berlin, costruit in anul 1970, costa 42.000 de euro, iar unul mai nou, de 43 de metri patrati, se poate cumpara cu 100.000 de euro, conform site-ului www.immopool.de, care are si varianta in limba romana. In schimb, casele din Germania vestica sunt mult mai scumpe. O locuinta de 100 de metri patrati care are o curte de 600 de metri patrati costa in jur de 260.000 de euro, iar o casa de 80 de metri patrati care are si 360 de metri patrati de teren, amplasata la marginea orasului, ajunge la 159.000 de euro. Un apartament de doua camere in orasul Neckarsulm, Germania, costa in jur de 70.000-80.000 de euro. "Depinde foarte mult in ce regiune cumperi. La noi in cartier platesti pentru 3-4 camere cu parcare 110.000-130.000 de euro. In estul Germaniei, unde e somajul mai mare, sunt si preturile mai mici", spune un roman stabilit in Neckarsulm, Germania.

 

Achizitionarea unei proprietati in state din Uniunea Europeana presupune si plata unor taxe care trebuie luate in consideratie, deoarece si acestea ridica pretul. De exemplu, in Spania un cumparator trebuie sa achite doua taxe, taxa de transfer si taxa de timbru. Prima este de 6% din valoarea proprietatii, iar taxa de timbru difera de la regiune la regiune si variaza intre 0,5% si 1,5%. Si legislatia franceza prevede o serie de taxe si impozite atunci cand se realizeaza o tranzactie. Este vorba despre o taxa de notar, de 6%-7% din valoarea proprietatii, iar dupa achizitionarea locuintei se percep alte taxe, taxa de locuit, daca proprietarul locuieste acolo, sau taxa pe castig, daca aceasta este inchiriata.

 

Apartamentele sunt foarte scumpe in comparatie cu cele din Romania. Cu greu un roman plecat la munca in Italia poate spera sa-si cumpere aici o proprietate, fie chiar si de 20-30 de metri patrati. O garsoniera de 38 de metri patrati, aflata intr-un cartier din Roma, costa intre 230.000 si 250.000 de euro, iar in centru "sare" de 420.000 de euro. Un apartament de 70 de metri patrati amplasat in centrul orasului poate fi achizitionat cu 650.000 de euro, iar in cartiere, cu peste 400.000 de euro. Casele pleaca de la 650.000 de euro (la periferie) si ajung pana la 2.200.000 de euro. Preturi similare sunt si la Milano, Verona, Torino sau Palermo, conform agentiei imobiliare Grimaldi.net.

Venetia este o zona cu totul aparte, fiind cel mai important oras turistic din tara. Firesc, si preturile sunt pe masura. Un apartament de 55 de metri patrati costa 250.000 de euro, iar unul de 35 de metri patrati poate fi achizitionat cu 195.000 de euro. Este bine de stiut ca un apartament de 110 metri patrati cu vedere in faimoasa piata San Marco nu coboara sub 850.000 de euro. In schimb, o vila de 160 de metri patrati intr-o zona din apropierea orasului poate fi cumparata cu preturi cuprinse intre 235.000 si 500.000 de euro, in functie de distanta la care e situat de orasul lagunelor.

 

Daca doriti sa va cumparati o locuinta in Paris, trebuie sa stiti din capul locului ca orasul luminilor este cel mai scump din toata Europa. Un studio de 30 de metri patrati, aflat chiar in oras, costa 263.000 de euro, iar un altul de numai 21 de metri patrati amplasat intr-o zona de dezvoltare costa 112.000 de euro. Un apartament de 45 de metri patrati in Piata Latina poate fi cumparat cu 400.000 de euro, conform ofertelor imobiliare de pe site-ul www.paris-property.com. Daca credeti ca este mult, ei bine, va inselati. Un apartament de 174 de metri patrati situat la o strada de Champs Elysee, inima Parisului, se vinde cu 1.490.000 de euro. Departarea de Paris ieftineste locuintele, insa nu cu prea mult. O vila la 45 de minute de mers cu masina de Paris, care are 190 de metri patrati construiti si 2.000 de metri patrati de teren, se vinde cu 452.000 de euro. O casa de lux, amplasata intr-un cartier rezidential, aflata la 45 kilometri de capitala Frantei, care are 300 de metri patrati construiti si un teren de 3.500 de metri patrati costa 787.000 de euro.

O alta zona de top este Coasta de Azur, locul unde Marea Mediteraniana se intalneste cu Alpii. In Nice, Cannes sau Saint-Tropez, un studio cu suprafete cuprinse intre 19 metri patrati si 35 de metri patrati se vinde cu preturi cuprinse intre 73.000 si 188.000 de euro, in functie de departarea fata de centrul orasului si de port. Apartamentele cu doua camere costa intre 105.000 si 600.000 de euro si au suprafete intre 35 si 90 de metri patrati, dar au si dotari diferite, conform site-ului www.isit-immo.fr. Locuintele noi, amplasate in cartiere rezidentiale aflate in constructie in Riviera Franceaza, pleaca de la 238.000 de euro pentru un studio si ajung la 1.500.000 de euro pentru o vila cu piscina si alte dotari.

 

Sursa: Jurnalul national