Salariile în construcții, în România, nu sunt nici mici, nici mari, depinde din ce unghi privești. Sunt, totuși, niște salarii mai mari decât în alte domenii. Cu toate acestea, deficitul de astfel de angajați este mare, iar angajatorii se plâng de câte ori au ocazia. Concret, cât se câștigă în acest domeniu?

Un studiu recent arată că aproape 35% dintre angajaţii din acest sector câştigă între 4.000 şi 7.000 lei net pe lună. Peste 11% dintre angajaţi câştigă salarii medii nete cuprinse între 7.000 şi 10.000 lei lunar, în timp ce 3,2% câştigă chiar peste 10.000 lei.

Totuși, e la fel de adevărat că, în același timp, 2,9% dintre salariați câştigă sub 2.000 de lei pe lună, în timp ce jumătate dintre angajați  (48,2%) câştigă între 2.000 şi 4.000 de lei net. Media salarială în construcţii este de 4.000 de lei.

Cifrele provin de la 370.000 de specialişti care lucrează în acest sector și care și-au introdus datele într-un comparator de salarii online din România.

„Cei mai căutaţi angajaţi din domeniu sunt muncitorii calificaţi şi necalificaţi. Pentru a-i atrage, angajatorii nu doar că le pun la dispoziţie diverse facilităţi şi beneficii, ci sunt dispuşi să le ofere şi salarii mari doar pentru a bate palma pentru o perioadă mai lungă de timp.

În funcţie de caz şi de amploarea proiectelor, precum şi de experienţă, în construcţii se pot câştiga salarii şi de două-trei ori mai mari decât media naţională pentru anumite poziţii.

Spre exemplu, un sudor câştigă în medie 4.000 de lei net, dar, în anumite cazuri, aceşti specialişti pot câştiga şi 2.000 de euro lunar“, a declarat Raluca Dumitra, din partea unei companii de recrutare din România.

Iar joburi în acest sector sunt. La o simplă căutare pe Imoradar24 după joburi în Cluj-Napoca pot fi găsite nenumărate posturi, atât pentru cei cu studii superioare, cât și fără. Sunt inclusiv oferte de locuri de muncă în construcții pentru străinătate, iar acestea sunt de departe mai atractive.

E deja o certitudine faptul că mulți români preferă salariile mai mari oferite în acest domeniu în străinătate. Și nici măcar nu pot fi blamați. Nu ştim câţi români au plecat din ţară pentru a munci în costrucții. De fapt, nu știm câți români au plecat peste granițe nici în alte domenii. Cifrele oficiale vorbesc despre 4 sau 5 milioane.

Conform datelor statistice, între 4 şi 5 milioane de români au plecat din ţară, România fiind pe locul doi în lume, după Siria, la emigraţie. Căderea comunismului şi globalizarea au deschis larg porţile pentru români de a pleca la muncă în afară – valul anilor ’90 şi începutul anilor 2000, apoi au urmat valurile celor care au vrut să plece de tot din ţară.

Motivele? Întâi au fost banii: la muncă în Grecia, Italia, Spania, Germania, Franţa şi apoi Marea Britanie şi ţările nordice puteai să câştigi de 5-10 ori mai mult faţă de România, respectiv 200 de euro, într-un caz fericit, versus 800-2.000 de euro în afară, asta bineînţeles în funcţie de jobul obţinut.

Ulterior, a venit valul celor care au plecat din ţară nu pentru bani, ci pentru poziţii externe, pentru infrastructura socială şi pentru că s-au săturat ca în fiecare zi în România să ducă câte o luptă. Conform Hotnews, care citează datele obţinute de la Institutul Naţional de Statistică, în ultimii ani a crescut ponderea românilor de 40-50 de ani care emigrează definitiv, la egalitate cu tinerii de 20-30 de ani care pleacă din ţară. 2018 a fost anul de vârf în privinţa emigrării definitive.

Cei care pleacă de tot din România la 40-50 de ani nu o fac pentru bani, pentru că în cele mai multe dintre cazuri au şi bani, au apartament, au maşină, au chiar un job bun, ci pleacă pentru că s-au săturat să mai aştepte să se întâmple ceva în România.

Percepţia generală este că lucrurile, începând de la interacţiunea cu sistemul public, modul cum liderii politici conduc ţara, merg tot mai prost, că nu se vede nimic bun la orizont. Deşi au bani să călătorească, să-şi susţină un nivel de trai rezonabil, tot ce văd în jur nu aduce nimic bun. Reţelele sociale contribuie din ce în ce mai mult la această percepţie, iar în mintea multor români se instaurează ideea că, dacă nu pleacă acum, ratează nu viitorul lor, ci viitorul copiilor.

Statistici versus realitate: Doar 59 de români au plecat să lucreze în Germania în construcţii în în 2020, spune Inspecţia Muncii

Cât despre statisticile oficiale, acestea sunt mai mult decât lacunare. Revenind la sectorul construcțiilor, cifrele oficiale arată că doar 59 de români au plecat să lucreze în construcţii în Germania în 2020, spune Inspecţia Muncii. Datele din piaţa construcţiilor arată că, de fapt, în străinătate lucrează pe şantiere aproximativ 700.000 de români.

Doar în Germania sunt zeci de şantiere unde un număr mare de români lucrează zi de zi, însă, de cele mai multe ori, plecările nu se fac prin agenţii, ci pe cont propriu sau prin intermediul rudelor ori al cunoştinţelor.

Dar statisticile arată așa când vorbim despre distribuția românilor în construcţii în ţările Uniunii Europene: 59 de români au plecat să muncească în Germania, Olanda şi Polonia au primit, la rândul lor, câte un român în construcţii, în vreme ce în Franţa au ajuns 16, în Belgia - 13, iar în Danemarca - 6.

„Agenţii de plasare a forţei de muncă în străinătate au obligaţia să transmită trimestrial, până la sfârşitul lunii următoare trimestrului încheiat, inspectoratului teritorial de muncă în a cărui rază teritorială îşi au sediul social, respectiv sediul permanent, situaţia privind persoanele mediate şi angajate în străinătate“, a declarat Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat la Inspecţia Muncii, pentru Ziarul Financiar.

„Oamenii vin acasă în concediu, de sărbători, şi pleacă înapoi în ţările în care lucrează luând cu ei o rudă, un vecin, un prieten. Majoritatea celor care lucrează în construcţii în străinătate nu pleacă prin agenţii.

Sindicatele din ţările respective nu-şi doresc români acolo, pentru că fac concurenţă forţei de muncă locale. De aceea, românii sunt plătiţi mai prost, acceptă condiţii pe care italienii sau nemţii nu le-ar accepta“, spune Adriana Iftime, directorul general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC).

În tot acest timp, România are un deficit de circa 350.000 de oameni în sectorul construcţiilor, dacă toate proiectele anunţate - publice şi private - ar urma să fie duse la îndeplinire, arată o analiză de anul trecut. Din acest număr, cam 100.000 ar trebui să fie angajaţi calificaţi, pentru sarcini care necesită experienţă şi pregătire, spun constructorii din România.