Ce apartament isi permite un roman cu salariu mediu

Apartamentele noi din Bucuresti nu se adreseaza familiilor cu salarii medii. Este concluzia la care au ajuns dezvoltatorii care au pe piata astfel de locuinte, chiar daca Bucurestiul se plaseaza pe locul doi, la nivel regional, intr-un top al accesibilitatii spatiilor locative.

 

Daca si-ar cheltui tot salariul adunat intr-un an, un roman cu venituri medii ar putea sa isi achizitioneze 5,8 metri patrati dintr-un apartament nou din Bucuresti, cu 2,7 metri patrati mai mult decat in perioada de maxim a pietei rezidentiale, respectiv martie 2008.

 

La nivel regional, bucurestenii se plaseaza pe locul doi intr-un top al accesibilitatii apartamentelor noi, dupa locuitorii Budapestei, care isi pot cumpara 6,9 metri patrati din salariul pe un an.

 

„In acest moment, locuintele noi de pe piata nu se adreseaza familiilor cu venituri medii. Pentru aceasta categorie ar trebui sa existe optiunea inchirierii. Vedem ca, in prezent, asteptarile si veniturile nu conduc oamenii spre achizitie, tocmai de aceea nu se vand locuintele noi“, a declarat Cristian Tudor, director in cadrul Comnord, companie de constructii controlata de omul de afaceri Sorin Creteanu.

 

Daca romanii cu venituri medii se incadreaza perfect in profilul descris de „Prima Casa“, trebuie precizat faptul ca circa 80% din apartamentele noi din Bucuresti sunt mai scumpe de 80.000 de euro. Odata depasit pragul de 70.000 de euro impus de programul guvernamental, romanii trebuie sa ia in considerare o varianta alternativa de creditare, moment in care lucrurile incep sa se blocheze.

 

„Vanzarile slabe vin tocmai din aceasta neconcordanta, pentru ca oamenii vor apartamente in Bucuresti, nu in Prelungirea Ghencea sau in localitatile din jur, iar in zonele semicentrale ale Capitalei nu se gasesc locuinte la un pret care sa poata fi acoperit cu un venit mediu. Aceste locuinte se adreseaza familiilor cu venituri de 1.800 euro pe familie“, explica Robert Kurthy, managing director in cadrul RPF Development, companie care lucreaza in parteneriat cu Europa Capital, fond de investitii controlat de The Rockefeller Group.

 

Potrivit acestuia, diferenta fata de restul capitalelor din regiune vine tocmai din lipsa unor produse bancare competitive pe zona ipotecara. „Avansul la creditele ipotecare acordate in tarile din regiune este mult mai mic, iar dobanzile variaza intre 3% si 4%, mult mai avantajoase decat la noi“, mai spune Kurthy.

 

Clasa de mijloc, fara iesire

 

Lipsa unei alternative pe zona apartamentelor noi dirijeaza majoritatea cererii spre spatiile locative din blocurile vechi, insa dezvoltatorii au inceput sa vorbeasca despre o noua veriga in lantul afacerilor imobiliare. Varianta inchirierii este tot mai des adusa in discutie, chiar si de catre reprezentantii Guvernului, care vor sa demareze proiecte de locuinte, in parteneriat public-privat, cu destinatie de inchiriere.

 

„Cred ca in viitorul apropiat vor aparea fonduri de investitii care sa achizitioneze portofolii de apartamente pe care sa le inchirieze pe o perioada de 30-50 de ani, cat este durata de viata a imobilului. O astfel de afacere o sa devina extrem de avantajoasa. Problema este ca impulsul nu trebuie sa vina din partea dezvoltatorilor, care construiesc pentru a vinde, ci din partea acestui nou tip de investitori care in Occident au adevarate afaceri“, mentioneaza Cristian Tudor.

 

El vorbeste despre o industrie in care chiriasul nu se mai intalneste cu proprietarul, iar nivelul chiriei este reglementat de administratie si fixat in raport cu un indicator economic neutru. Problema covarsitoare insa este reprezentata de schimbarea opticii clientilor, care vad in chirie instabilitate. Romania are in continuare cel mai mare procentaj de proprietari din Europa, circa 96% din populatie detinand cel putin un imobil.

 

Romanii sunt urmati in clasament de lituanieni, cu 89%, slovaci, tot cu 89%, si de unguri, cu 87%, potrivit unei statistici Eurostat. Germania are cel mai mare stoc de proprietati inchiriate din Europa, circa 54% din populatia tarii locuind cu chirie. „In cazul unei chirii, care trebuie sa fie sub nivelul ratei bancare, nu mai exista convulsii din cauza ca ai putea intra in incapacitate de plata“, mai spune Tudor.

 

Vanzari slabe

 

Accesibilitatea redusa pastreaza numarul de tranzactii la un nivel scazut in comparatie cu capitalele europene vecine. In timp ce Bucurestiul a inregistrat vanzari de numai 1.500 de apartamente noi in 2010, alte capitale din regiune au avut volume semnificativ mai mari. In Varsovia, au fost tranzactionate 10.260 de unitati rezidentiale noi, in acelasi interval, de aproape sapte ori mai mult decat in Bucuresti, in timp ce Budapesta a inregistrat vanzari de 2,5 ori mai mari, respectiv 3.885 de unitati, conform unei analize elaborate de compania de consultanta imobiliara DTZ Echinox.

 

Raportul mai precizeaza ca, pe termen mediu, ponderea tranzactiilor cu locuinte noi se va mentine la 15%-25% din totalul locuintelor vandute in Bucuresti pe parcursul unui an. Pentru 2011 sunt asteptate pe piata circa 1.000 de apartamente noi, un volum mult mai mic fata de anul trecut, cand au fost finalizate 4.100 de apartamente. DTZ Echinox estimeaza ca, pana la finalul anului, stocul total va ajunge la 15.700 de unitati rezidentiale noi.

 

80% din apartamentele noi localizate semicentral au un pret ce depaseste 80.000 de euro, peste nivelul de acces al unui roman cu salariu mediu.

 

Sursa: Capital.ro