Contractul de constructie

01 septembrie, 2003

Autorizatia de construire.

Continuam periplul nostru prin lumea aspectelor juridice implicate in domeniul constructiilor. Daca data trecuta vorbeam de achizitionarea unui teren, acum vom

analiza ce anume va trebuie, din punct de vedere juridic, pentru constructia unei locuinte.

Realizarea lucrarilor de constructii poate fi facuta numai dupa ce ati obtinut autorizatia de construire. Aceasta este emisa pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie si este valabila cel mult 12 luni de la data emiterii, interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile.

Daca incheiati un contract de antrepriza, lucrarile de constructii pot fi realizate numai de persoane fizice sau juridice autorizate. Contractul trebuie sa fie incheiat in forma scrisa si este util ca aici sa fie prevazut expres daca antreprenorul are dreptul sau nu sa incredinteze executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori si sa incheie, in acest sens, cu fiecare dintre ei (instalator, parchetar, electrician etc.) un contract de subantrepriza. Aceste aspecte sunt importante pentru ca modifica de multe ori substantial preturile de executie, fara ca beneficiarul sa poata invoca incalcarea clauzelor contractuale.

In cazul pretului forfetar, antreprenorul care s-a angajat sa execute o constructie, dupa un plan stabilit cu clientul, nu poate cere o suplimentare a costurilor, pe motiv ca s-a marit pretul muncii sau materialelor, sau a efectuat modificari si adaugiri la planul initial, daca ele nu au fost aprobate de client in scris.

Totusi, este util sa cunoasteti ce presupune incheierea unui contract de construire cu un pret de deviz. Acesta este o apreciere provizorie a costurilor pe faze de executie sau materiale. El poate fi modificat ulterior in functie de pretul materialelor si/sau muncii si mai ales prin adaugarea de lucrari suplimentare. Prin urmare, pretul este fixat articol cu articol, nu in bloc, fiecare parte a lucrarii avand pretul ei. Costul total va depinde de cantitatea lucrarilor realizate efectiv si nu va fi cunoscut si stabilit decat dupa executarea integrala.

Cine raspunde de calitate?

Antreprenorul este cel care poarta intreaga raspundere fata de client pentru toate lucrarile executate de subantreprenori sau alte persoane pe care le-a folosit. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii prevede raspunderea constructorului pentru viciile ascunse ale constructiei, ivite in termen de 10 ani de la receptia lucrarii, iar pentru cele ale structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si executie in vigoare la data realizarii ei, raspunderea pe toata durata existentei constructiei.

In privinta celor aparente, adica cele care pot fi observate imediat, chiar si de o persoana care nu are pregatire de specialitate in domeniul constructiilor, acestea nu mai pot fi reclamate dupa receptia lucrarii si angajeaza raspunderea antreprenorului numai daca a fost stabilit, prin contractul de construire, un termen de garantie a lucrarilor. In acest sens, Legea nr. 10/1995 prevede obligatia executantului lucrarilor de constructie, de a remedia, pe propria cheltuiala, defectele de calitate, aparute din vina sa, in perioada de garantie stabilita potrivit legii.

De aceea, daca incheiati un contract de construire trebuie sa stiti ca termenul de garantie a lucrarilor este stabilit prin contract, de comun acord cu constructorul. Legea interzice ca in acecst contract sa fie inserate clauze care sa inlature raspunderea constructorului pentru calitatea lucrarilor.