Creditele de consum, pe primul loc si in 2007

Concurenta din sistemul bancar ar putea ieftini imprumuturile chiar si cu doua puncte procentuale

 

Anul 2007 va fi perioada in care creditele ipotecare ar putea reduce ecartul fata de imprumuturile de nevoi persoanele. Iar analistii si bancherii spun ca, tot in acest an, institutiile de credit se vor orienta mai mult spre alte regiuni ale tarii si mai putin spre Capitala, care a fost motorul activitatii sistemului bancar.

Finantarea populatiei, in special prin credite de consum, va continua sa reprezinte si in anul curent principalul motor de crestere a activitatii bancare. Dupa ce, in 2006, datele publicate de Banca Nationala arata o tendinta de dublare a soldului creditelor de consum, analistii considera ca anul curent va consemna o continuare a acestei evolutii. Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), a precizat, pentru Adevarul, ca, in 2007, vom vedea o crestere importanta a finantarilor acordate populatiei, dar poate nu la acelasi nivel inregistrat in anul precedent.

De asemenea, Aurelian Dochia, director general BRD – Groupe SG Corporate Finance, considera ca imprumuturile pentru consum vor continua sa se situeze pe primul loc din punct de vedere al dinamicii. "Dar s-ar putea sa vedem si o crestere mai importanta a creditelor ipotecare, in conditiile in care sporeste oferta pe piata imobiliara prin aparitia mai multor proiecte, dar si tinand cont de discutiile privind o eventuala relaxare a conditiilor de acordare a finantarilor pentru locuinte", explica Dochia.

 

O alta tendinta ce se va contura in acest an tine de orientarea institutiilor de credit spre orasele mari si medii din tara. Pana anul trecut, Capitala aduna aproape 35% din volumul total al creditelor acordate la nivel national. De asemenea, soldul depozitelor si conturilor la vedere din Bucuresti depasea 50% din nivelul inregistrat la nivelul intregii tarii. Dar Dragos Cabat, vicepresedintele Asociatiei CFA Romania, precizeaza ca, din cauza suprasaturarii pietei bancare din Capitala, institutiile de credit incep sa isi orienteze atentia si spre alte regiuni. In plus, Radu Ghetea subliniaza ca anul trecut a marcat inceputul perioadei in care bancile isi dezvolta reteaua teritoriala la nivel national. De aceea, in orase precum, Constanta, Brasov, Iasi, Timisoara sau Sibiu, viteza de crestere a creditelor acordate populatiei si companiilor a depasit ritmul de majorare la nivel national. "Iar tendinta se va mentine si in anul curent", subliniaza presedintele ARB.

In plus, pe langa orientarea spre orasele mari si medii, accentuarea concurentei din sistemul bancar va conduce si la o ingustare a diferentei dintre dobanzile active si cele pasive. Totusi, Aurelian Dochia subliniaza ca particularitatile pietei romanesti induc o volatilitate mai mare a evolutiei marjei de dobanda. "Trebuie sa tinem cont de rata inflatiei, dar si de tendintele din Uniunea Europeana, atat in ceea ce priveste cursul de schimb, dar si ratele dobanzilor", explica Dochia. Astfel, daca pe termen lung se poate vorbi de o ingustare a marjelor de dobanda, pe termen scurt am putea vedea si majorari ale diferentei dintre dobanzile active si cele pasive, sustine Dochia.

 

In plus, Radu Ghetea precizeaza ca pe segmentul finantarii corporatii, dobanzile practicate la creditele in valuta au ajuns la cote similare cu cele oferite de institutiile europene. "Insa chiar daca pe sectorul marilor companii nu mai este spatiu de reducere a marjei de dobanda, totusi, pe segmentul de retail, vom vedea reduceri ale diferentei dintre ratele active si cele pasive", spune Ghetea. Astfel, cei mai multi analisti din sistemul bancar considera ca anul viitor am putea vedea dobanzi pentru depozitele la termen similare cu nivelul actual. In schimb, costul creditelor s-ar putea reduce chiar si cu doua puncte procentuale.

 

Sursa: Adevarul