Creditul imobiliar s-a blocat in lift

Romanii apeleaza intr-un procent foarte scazut la credite ipotecare sau imobiliare pentru a-si cumpara casa.

 

Dezvoltarea creditului neguvernamental din Romania este asimetrica. Ultimele date ale Bancii Nationale a Romaniei arata ca in primele trei luni din acest an creditul ipotecar a crescut cu doar 1%, in contrast puternic cu evolutia imprumuturilor de retail, care au cunoscut un ritm de crestere de 45%.

 

 

Creditul de consum reprezinta peste 77% din totalul celui contractat de romani anul trecut, in vreme ce imprumutul destinat cumpararii unei locuinte pare sa nu aiba cautare. Structura creditului este astfel inversa fata de ceea ce se-ntimpla in statele din zona euro, unde peste 70% dintre imprumuturi sint credite imobiliare si ipotecare. Situatia pare paradoxala daca avem in vedere ca la nivel national cererea de locuinte depaseste cu mult oferta. De ce doar circa 25% dintre imprumuturi sint credite imobiliare sau ipotecare, in conditiile in care si pretul apartamentelor a cunoscut o crestere exploziva? Analistii pietei bancare sustin ca era normal ca piata creditului sa se dezvolte mai intii pe segmentul de retail, unde sumele imprumutate sint de valori mai mici si nu se cer garantii mari din partea bancilor. Datele bancii centrale arata ca, in 2005, piata creditelor ipotecare si imobiliare a fost de aproximativ 700 de milioane de euro, iar media unui credit a fost de 30.000 de euro, in conditiile in care bancile finanteaza doar 75% din valoarea casei. Asta inseamna ca anul trecut au fost acordate 23.000 de credite imobiliare si ipotecare.

 

 

Desi sint pe piata peste 25 de institutii de credit care au in oferta creditul ipotecar sau imobiliar, perioadele de rambursare ajung pina la 30 de ani, iar dobinzile sint in scadere continua sub presiunea concurentei, acest tip de credite pare sa nu aiba trecere. Explicatia consta in restrictiile impuse de lege pentru acest tip de imprumuturi. Astfel, avansul de minimum 25% din valorea achizitiei pentru investitiile imobiliare sau ponderea de maximum 35% a ratei de rambursare lunara in raport cu venitul scot din start din rindul celor eligibili o buna parte dintre doritorii de imprumut. La un credit ipotecar nu se poate veni cu garantii suplimentare peste valoarea imobilului ipotecat. In plus, fiecare institutie de credit vine cu conditii suplimentare fata de cele impuse de normele legale, precum vechimea la locul de munca, venitul net lunar, situatia clientului prezenta in bazele de date de la Biroul de Credit sau din Centrala riscurilor bancare.

 

 

Formalitatile sus-amintite au facut ca peste 90% dintre tranzactiile imobiliare de pe piata romaneasca sa se faca cu banii jos sau ca o buna parte din contravaloarea locuintelor sa fie finantata din imprumuturi de nevoi personale sau din venituri provenite din afaceri. Din datele Uniunii Nationale a Notarilor Publici reiese ca anul trecut au fost inregistrate 450.000 de contracte de vinzare-cumparare si alte tipuri de instrainari, dintre care doar 6% s-au realizat prin credit imobiliar sau ipotecar. Restul au fost incheiate cu banii jos. Numarul persoanelor fizice care cumpara cu banii jos este din ce in ce mai mare, potrivit Asociatiei Romane a Agentilor Imobiliari, iar in cele mai multe cazuri valoarea imobilului sau a terenului achizitionat depaseste 100 de mii de euro.

 

Sursa: Cotidianul