Inundațiile rapide („flash flooding”) afectează tot mai des orașele din România. Rețelele de canalizare, gândite pentru un alt tip de climă, nu mai fac față. În acest context, întreținerea preventivă a canalizării nu mai este un moft, ci o necesitate. În Germania, această întreținere este reglementată prin lege, iar inspecțiile sunt obligatorii. În România? Încă suntem în etapa ”intervenției de urgență”.
L-am întrebat pe Cătălin Dinescu, expert în mentenanța canalizării și administrator al DINSTEF COM SRL, cum ar putea arăta un sistem eficient, adaptat nevoilor actuale și schimbărilor climatice.
Ce înseamnă o inspecție periodică eficientă?
O inspecție completă a canalizării trebuie să includă:
CCTV – cameră video de inspecție: permite vizualizarea stării reale a conductelor, identificarea obstrucțiilor, colmatărilor sau a racordurilor greșite. Imaginile „înainte și după” sunt dovada clară a nevoii de intervenție și a rezultatului obținut.
Testul de presiune: verifică dacă porțiuni din rețea sunt etanșe sau prezintă pierderi (lichid/aer). Un test esuat indică necesitatea înlocuirii.
Laserprofiling: detectează deformări ale conductelor (ovalizări, tasări, deplasări), care pot duce la colaps în timp.
Acești pași se regăsesc și în standardul european DIN EN 13508, care definește criterii clare pentru evaluarea vizuală a rețelelor. Cursurile de formare precum cele oferite de WRC Academy în Marea Britanie, arată nivelul de profesionalism cerut în alte țări europene.
Ce spune legislația germană?
Legea Wasserhaushaltsgesetz (WHG) sau ”Legea Apei Menajere” impune reguli stricte privind canalizarea, inclusiv evitarea contaminării apei de ploaie cu apa reziduală. Articolul §55 stipulează clar separarea apelor uzate de cele meteorice și necesitatea unor rețele în perfectă stare de funcționare.
O cerință importantă este „Dichtigkeitsnachweis” – certificarea etanșeității rețelei de canalizare aflate pe proprietate privată. Acest test este obligatoriu și se repetă periodic. Spre deosebire de interiorul casei, unde defecțiunile se văd imediat prin infiltrații, în exterior pericolul este invizibil, dar real.
Care sunt greșelile frecvente, la noi?
Din experiența lui Dinescu, cele mai frecvente cauze ale înfundărilor sunt:
Utilizarea greșită: deversări de grăsimi, lipsa protecțiilor contra frunzelor, lipsa separatoarelor de grăsimi în bucătării profesionale.
Erori constructive: coturi de 90° (în loc de 45°), lipsa căminelor de vizitare, țevi subdimensionate.
Foto din Arhiva Dinstef: Vizualizarea cauzelor colmatării țevilor de canalizare este posibilă, prin CCTV
Ce putem face diferit în România?
Propunem următoarele măsuri:
Introducerea unei inspecții obligatorii la racordarea la canalizare, efectuată de un specialist autorizat.
Crearea unui calendar de mentenanță impus de administrațiile locale (similare ridicării deșeurilor).
Obligativitatea certificării etanșeității pentru canalizările exterioare pe proprietăți private.Implementarea abonamentelor de mentenanță preventivă, mai eficiente decât intervențiile de urgență.
De ce este urgent?
Schimbările climatice nu așteaptă. Cu rețele vechi și subdimensionate, fiecare ploaie torențială devine o amenințare. Soluția? Prevenția. Nu doar pentru a evita disconfortul, ci pentru a proteja mediul. Apa de ploaie contaminată cu reziduuri ajunge în sol și pânza freatică – o problemă ecologică ignorată.
Întreținerea canalizării trebuie tratată cu aceeași seriozitate ca plata utilităților. Modelul german ne arată calea: inspecții, reguli clare și responsabilitate. În România, avem expertiza necesară – trebuie doar să o folosim din timp.
„Dacă vrem orașe curate și fără inundații, întreținerea canalizării nu e opțională, e vitală”, spune Cătălin Dinescu.
Normative pentru instalatii 1 
Seminee moderne: cerinte si reglementari 
Cum alegem si cum intretinem racordurile si instalatiile de gaze? 
Comentarii
Nu exista comentarii.