Cum s-au reabilitat termic cehii, pe banii lor

Blocurile comuniste, risipitoare de energie, au fost refacute si contorizate in ultimii 13 ani, pe cheltuiala locatarilor, fara ajutor de la stat sau subventii la caldura. O legislatie simpla si ferma, implementata din timp, a stat la baza democratizarii cu succes a sistemului centralizat de incalzire din blocurile comuniste. Oamenii au fost obligati sa-si reabiliteze termic blocurile, sa-si puna contoare si repartitoare de costuri, pe banii lor, iar azi nu beneficiaza de niciun ajutor de incalzire de la stat. Cum au reusit cehii si noi nu? Prin disciplina si educatie.

 

Nimeni nu si-a pus centrala proprie in bloc, rau-platnicii nu pun in primejdie incalzirea sau dusurile vecinilor cu datoriile lor, iar cei care vor sa triseze sistemul sunt rapid descurajati de aceeasi legislatie cuprinzatoare.

 

Cooperativa de locatari

 

Asociatia de locatari, in Cehia, se cheama „cooperativa“. In anii de glorie ai socialismului, oamenii se asociau in cooperative, puneau la un loc niste avansuri si incepeau sa-si construiasca blocuri. Dupa ce se mutau, cooperativa traia in continuare pentru administrarea noilor imobile. Dupa caderea comunismului, cooperativele au supravietuit, adaptandu- se la piata. La fel si conduca torii lor. Vaclav Kapsa este presedintele unei astfel de organizat ii, din orasul Plzen, cunoscut mai ales pentru cea mai buna bere ceheasca, fabricata chiar in oras. Kapsa e un barbat in varsta, care in Romania ar fi trecut cu siguranta pe la ghiseele caselor de pensii in asteptarea taloanelor de pensie. In Plzen, insa, Kapsa vorbeste fluent engleza si e capabil sa sustina o prezentare in Power Point despre cooperativa pe care o conduce, in fata unor straini.

 

Nu te poti baza pe banii de la stat

 

Au 13.000 de apartamente in administrare, adica un sfert din populatia orasului. Toate beneficiaza de incalzire centrala. In perioada 1995-1996 au instalat repartitoare de costuri pentru caldura si contoare de apa. Erau obligati prin lege. In 2001 au inceput sa schimbe ferestrele cu geamuri termopan si sa izoleze termic blocurile. Deocamdata, n-au reusit decat cu 10% din cladiri. Intre 2003 si 2006 au desavarsit transformarile prin montarea robinetilor termostatici si a vanelor de echilibrare termica, adica acei robineti ce regleaza si mentin constanta temperatura in camera, in functie de sursele de frig sau caldura care ar putea influenta radiatorul. Costurile se invart in jurul a 8.000 de euro de apartament pentru aceste transformari, bani proveniti din credite si din fondurile cooperativei. Nimic de la stat. De ce? „Nu te poti baza pe asta! Cand planuiesti ceva nu te poti baza pe ceva care e doar promis, cum ar fi bugetul primariei...“, explica cu un zambet in coltul gurii, Vaclav Kapsa. Reabilitarea termica a unui bloc dureaza cam un an in Cehia. Cel mai greu de convins au fost batranii, care erau sceptici la inceput, deoarece aveau experienta promisiunilor neonorate din vremea comunistilor. Kapsa spune ca munca de lamurire n-a fost floare la ureche, mai ales ca nici la ei bancile nu dau credite cu usurinta varstnicilor, iar promisiunea ca dupa aceasta investitie le va fi mai cald pe bani putini venea fara vreun exemplu concret.

 

Abia dupa ce primii curajosi si-au calcat pe inima si au acceptat, exemplul lor a fost urmat si de altii cand au vazut primele facturi.

 

Facturi la jumatate

 

Presedintele cooperativei admite ca intreaga reabilitare a dus la scaderea la jumatate a consumului. Ce parere au locatarii? Nu sunt dati pe spate, deoarece „noi economisim caldura, dar ei maresc pretul, deci facturile raman cam la fel“, recunoaste zambind Kapsa. Totusi, regia lor de termoficare, ramasa neprivatizata, spre deosebire de alte orase, practica preturi ceva mai mici decat altele. Cam 12 euro/- luna, fata de 20 de euro cat e prin alte orase. Modalitatea de plata a intretinerii intr-o cooperativa este diferita de cea practicata in Romania. Acolo, locatarii dintr-o cooperativa decid de comun acord ce suma fixa sa plateasca lunar ca intretinere. Din acea suma cooperativa plateste lunar facturile la utilitati, apoi, daca mai raman bani, ii capitalizeaza in folosul cooperativei.

 

COSTURI

 

5.000-6.000 de euro/apartament

 

Un bloc cu 46 de apartamente, construit in 1970, a fost reabilitat cu 5,8 milioane de coroane (cam 230.000 de euro), adica 126.000 de coroane/- apartament (cam 5.000 de euro). Au primit de la stat numai dobanda subventionata. Reabilitarea unui bloc cu 60 de apartamente, din 1961, a costat 8 milioane de coroane (peste 320.000 de euro), 130.000 de coroane/apartament (cam 5.200 de euro). Un bloc cu 80 de apartamente, din 1963, a costat 13 milioane de coroane (peste 520.000 de euro), adica 160.000 coroane- /apartament (aproape 6.500 de euro). In preturi nu intra contoarele sau repartitoarele.

 

UN ORASEL MINIER tTFEL

 

Cand primarul e ales de partidul locatarilor

 

In orasul Most, la 40 de km de granita de nord a Cehiei, presedintele Frantisek Ryba conduce Krusnohor, o cooperativa de 17.500 de apartamente. A doua ca marime din tara. Most e un oras minier. Nu-l tradeaza nimic in afara de somajul mare - 20% - generat de inchiderea minei. Strazile sunt curate, cladirile frumoase, nimic care sa semene macar un pic cu Valea Jiului.

 

Krusnohor e o cooperativa atipica. Din banii capitalizati de-a lungul timpului a facut investitii de succes. Asa ca acum le ofera locatarilor televiziune cu circuit inchis, friba optica, internet, internet banking. Cooperativa are un RADET al ei si mici puncte termice de bloc, astfel ca-si permite sa negocieze direct cu producatorul de energie termica pretul de achizitie.

 

„Pentru ca aveam dese neintelegeri cu primaria si cu primarul, am decis sa constituim un fel de partid cu care am participat la alegeri. Am castigat 18 locuri de consilieri din 45 si postul de primar. Pentru ca au fost ceva probleme si cu finantarile de la judet, pentru Most, am decis sa candidam si la judet“, arata Frantisek Ryba, mandru, ziarul cooperativei, in care-si face reclama partidul cooperativei.

 

Somajul si datornicii

 

Ryba a facut pentru cooperativa pe care o conduce un program pe zece ani de „energy saving“ care include si izolarea termica a cladirilor. Din 1998-2002 au inceput sa instaleze repartitoare si contoare. Ca si cooperativa din Plzen, locuitorii din Most au preferat firmele Danfoss si Techem. De la Danfoss au pus senzorii de caldura - fixati la 15 grade - pe fiecare calorifer. De ce a fost nevoie de asta? „Pentru ca, la inceput, unii au inchis robinetul la calorifer si au incercat sa se incalzeasca de la vecini. Au facut igrasie. De aceea am instalat robinetii termostatati care nu le permit locatarilor sa inchida caloriferele mai jos de 15 grade“, explica Ryba. Mai tarziu au aderat si alte blocuri la sistem. Chiar daca pare, situatia nu e roz nici in Most. Cooperativa are liste de datornici, pentru ca mai ales somerii nu si-au permis sa plateasca cele 11.000 de euro de apartament, cat a fost reabilitarea termica. Cooperativa incaseaza anual 1 miliard de coroane. Cam 20 de milioane de coroane sunt datoriile, adica exact fondul de rezerva. Cand cineva nu plateste intretinerea e dat in judecata si i se ia apartamentul. Dupa instalarea contoarelor s-au facut economii de 17% la plata facturilor.

 

De ce ei nu fura contorul

 

Incercari de frauda au avut si cehii. E in natura umana sa incerce sa pacaleasca sistemul, recunosc presedintii de cooperative. „Am avut un administrator care era nemultumit de facturile mari la incalzire, si s-a gandit sa aplatizeze teava de caldura cu ciocanul, ca sa vina mai putina caldura. Daca a vazut ca n-a mers, a inchis vana de la subsolul blocului. Cand veneau vecinii la el sa reclame ca e frig, el se dezbraca in maieu si le spunea: da? Cum e frig, ca la mine nu e!“, povesteste amuzat Ryba din peripetiile cooperativei.

 

Legislativul din Cehia a gandit, insa, inainte, astfel de scenarii, asa ca a prevazut si antidotul.

 

Daca incerci sa pacalesti repartitorul sau contorul, legea spune ca vei plati cu 60% mai mult decat factura medie de cadura, pe apartament, din blocul tau, si de trei ori mai mult decat consumul maxim inregistrat in bloc, la apa. „In primul an, dupa ce le-am instalat, au fost cateva zeci de incercari de fraudare, dar s-au lasat pagubasi cand au vazut ca sunt prinsi si pusi sa plateasca“, explica presedintele Kapsa.

 

DEOSEBIRI LEGISLATIVE

 

Legea lor are 10 pagini, a noastra 89, la ei a mers, la noi nu

 

Circulara 372/2001 a Ministerului pentru Dezvoltare Locala din Cehia reglementeaza sistemul de calcul si plata a energiei termice la ei. La noi exista o legislatie stufoasa, niste norme ale ANRSC, dar multe dintre situatii sunt nereglementate.

 

Perioada de calcul a facturii la caldura: la ei 12 luni, la noi lunar. Practic, facturile mari de iarna sunt diminuate prin impartirea costurilor pe toate cele 12 luni. - Cota comuna este la ei de 40-50%, ca si in legislatia germana, deoarece se considera ca aceasta prevedere descurajeaza eventualele tentatii de fraudare a sistemului. La noi, din cauza apartamentelor cu centrala proprie, cota comuna este de maximum 10-15%, restul de 90% din cheltuieli fiind impartite pe apartamente.

 

Metoda de verificare a repartizarii costurilor la consumatorii finali cu contoare sau repartitoare la noi nu e reglementata. In schimb, la ei diferentele de costuri intre apartamente, ce revin pe metru patrat, nu au voie sa depaseasca valoarea de 40% fata de media de calcul dintr-o perioada stabilita prin lege. Daca apar astfel de diferente inseamna ca cineva fraudeaza sistemul.

 

Citirea contoarelor si a repartitoarelor se face la ei cel putin o data pe an, la sfarsitul perioadei de calcul, la noi se face lunar, in sezonul de incalzire.

 

Plata anticipata la noi nu exista, in timp ce la ei consumatorul plateste lunar o cota egala, iar la finele perioadei de calcul plateste sau primeste diferentele.

 

Separarea pausala a facturilor pe costuri de incalzire si costuri de apa calda, atunci cand nu exista contoare, se face la ei astfel: 60% costuri de incalzire, 40% de apa calda. La noi sunt 80% costuri de incalzire si 20% de apa calda.

 

Repartizarea costurilor e trimisa direct catre consumatorul final la ei, iar la noi ajunge la administratorul blocului.

 

Termenul de inaintare a reclamatiilor referitoare la calculele de repartizare e de maximum 21 de zile la ei. La noi unii reclama si dupa doi ani.

 

Legislatia lor e extrem de concisa si simpla, are 9 articole si 3 anexe pe 10 pagini. La noi legislatia e stufoasa, cu formule fara rost, are 89 de articole si 3 anexe care se intind pe 89 de pagini.

 

Sursa: Evenimentul zilei