Fenomen: cladiri-pericol public, din cauza reamenajarii interioarelor - 11 Iunie 2009

Casele „boieresti” transformate in restaurante de lux sustin cu mare greutate noua incarcatura

 

Pentru a se inscrie in programul „Prima Casa”, unii dezvoltatori recompartimenteaza imobile, dubland sarcinile prevazute in proiect

 

Restaurantele de lux, deschise in case vechi, cu o arhitectura deosebita, sunt un adevarat pericol public. Constatarea apartine directorului general al Inspectoratului de Stat in Constructii, Ovidiu Corduneanu. Potrivit acestuia, planseele cladirilor construite inainte de 1940 sustin cu mare greutate incarcatura la care sunt supuse. „Aceste case au fost construite ca locuinte pentru familii de maxim sase persoane. Ganditi-va ca acum planseele, construite in perioada 1929-1940, trebuie sa suporte greutatea meselor, scaunelor, vitrinelor frigorifice, lazilor cu bauturi, un pian etc. La o singura masa sunt minim patru insi, dar sunt si mese de cate 12 locuri si toate ocupate. Acum, fluxul de persoane si greutatea sunt cu mult mai mari decat au fost calculate si exista pericolul ca planseele sa se prabuseasca”, ne-a declarat directorul general Ovidiu Corduneanu.

Fara pericol de prabusire a planseului dar cu inconveniente mari pentru vecini este si o carciuma deschisa chiar pe terasa unui bloc cu 14 etaje. Imobilul este situat in centrul Capitalei iar restaurantul este „construit” din termopane. „A inchis pur si simplu terasa cu termopane si a deschis un restaurant la etajul 14. Nu mi-a venit sa cred”, a povestit uluit directorul general al Inspectoratului de Stat in Constructii.

 

Debaralele daramate scad cu 10% rezistenta cladirii la cutremur

 

Probleme vor aparea si la blocurile noi, gata terminate, la care se fac recompartimentari. La aceasta solutie recurg acum dezvoltatorii imobiliari ca sa poata participa la programul guvernamental „Prima Casa”. Ei au anuntat ca vor transforma un apartament de trei camere in unul cu doua camere si o garsoniera. „Se modifica un proiect calculat pe un numar de oameni, pe un anumit flux de circulatie, pe un anumit consum. Structura de rezistenta se calculeaza pe ansamblu, nu pe bucatele. Un apartament cu trei camere nu va mai fi locuit de maxim patru persoane, ci de sase sau opt. Alta va fi greutatea si altele vor fi fluxurile de circulatie si consumurile de apa, gaze sau canalizare. Dintr-o data totul se dubleaza”, a explicat Ovidiu Corduneanu.

 

Si „largirea” bucatariei se poate transforma intr-o problema foarte serioasa. Chiar daca peretii debaralei nu sunt portanti (de rezistenta), demolarea lor scade cu 10 la suta rezistenta cladirii la cutremur. „Daca toti proprietarii dintr-un bloc si-au daramat debaralele, in cazul producerii unui seism cu magnitudine mare, capacitatea de disipare a energiei induse de seism de catre structura de rezistenta scade cu 10 la suta, chiar daca peretii nu sunt portanti. Nu sunt probleme in cazul daramarii debaralelor din gips-carton”, a explicat Corduneanu.

 

Carnatarii nostri - inlocuiti de carnatarii lor

 

A devenit o moda sa construiesti in Romania cu muncitori spanioli dupa proiecte facute in Germania. Potrivit directorului general al Inspectoratului de Stat in Constructii, „proiectele sunt calculate pentru un grad de seismicitate mai mic cu doua trei grade decat prevad normativele noastre. Toate aceste proiecte trebuie refacute. Muncitorii spanioli nu sunt obisnuiti cu clima de la noi, cu zapada si fac greseli la acoperis. Sunt constructii la care au trebuit refacute acoperisurile, fiindca ploua inauntru. Mai mult, asupra acestor firme noi nu avem nici un control, nu stim daca au pregatire de specialitate si nici de unde sa-i luam. Nu stim daca in Germania faceau carnati sau constructii. Ar trebui sa fie inregistrati, sa faca dovada studiilor de specialitate. Asa, ii inlocuim pe carnatarii nostri cu ai lor”, s-a plans directorul general al ISC, Ovidiu Corduneanu. Acesta si-a amintit ca, in timpul unui control, a constatat ca muncitorii straini ridicasera un stalp de rezistenta chiar pe scarile de la intrare. „Stalpul era pe doua trepte. In loc de 1,10 cat trebuiau sa aiba treaptele, pe doua dintre ele mai ramasesera doar 60 de centimetri pentru circulatie. Ganditi-va cum urca sau coboara pe 60 de centimetri o persoana mai grasa”, a povestit Ovidiu Corduneanu.

 

Info plus:

 

800 de inspectori in toata tara

 

Inspectoratul de Stat in Constructii are 800 de inspectori de teren in toata tara. In Bucuresti, peste 100 de mari santiere sunt controlate de 80 de inspectori. Pe langa acestea, inspectorii au obligatia sa verifice si constructiile de locuit care se ridica in regie proprie dar si apartamentele din blocurile ceausiste la care s-au facut modificari, inclusiv la structura de rezistenta. In aceste conditii, inspectorii nu pot acoperi decat 30 la suta din cazuri.

 

Sursa: Gandul