Folosirea faunei utile in combaterea biologica din culturile horticole

Combaterea biologica potrivit definitiei date de Organizatia Internationala de Lupta Biologica impotriva animalelor si plantelor daunatoare (OILB) presupune „utilizarea organismelor vii sau a produselor lor, pentru a preveni sau reduce pierderile sau daunele produse de organismele daunatoare”.

Utilizarea faunei auxiliare (insecte sau acarieni). Daunatorii plantelor sunt distrusi in natura de numeroase organisme ce apartin regnului animal si celui vegetal. Acesti inamici naturali ai daunatorilor, denumiti si organisme auxiliare sunt fie vertebrate (pasari), fie nevertebrate (insecte, nematozi) sau microorganisme patogene (virusuri, bacterii, ciuperci).

Inamicii naturali cei mai activi sunt insectele si acarienii care se hranesc cu insecte si acarieni daunatori. De aceea sunt denumiti entomofagi.

Fauna utila cuprinde un numar important de specii. Dupa modul lor de alimentatie, artropodele auxiliare (insectele si acarienii) se impart in doua mari categorii: pradatori si paraziti (parazitoizi).

Pradatorii urmaresc si captureaza prada pentru a se hrani. In cursul ciclului sau de dezvoltate, un anumit pradator consuma un numar insemnat de insecte sau paianjeni. Pradatorii sunt de talie relativ mare, superioara fata de prada.

Dintre pradatori, cei mai cunoscuti sunt acarieni din genul Typhlodromus, familia Phytoseidae. Cele mai raspandite specii de acarieni pradatori sunt: Phytoseiullus persimilis, Typhlodromus pyri, Amblyseius andersoni si Kampimodromus aberans.

Marcoser, partenerul nostru de incredere, iti pune la dispozitie o serie de metode de combatere biologica, mai multe detalii aici.

Ei se aseamana cu acarienii daunatori (paianjenul rosu comun-Tetranicus urticae) dar, spre deosebire de acesta, nu isi fac cuiburi, au o lungime de aproximativ 0,5 mm si forma de para. Se intalnesc, de obicei, pe partea inferioara a frunzelor, in locurile de ramificare a nervurilor. Au o culoare albicioasa, spre maroniu deschis.

Pentru combaterea acarienilor daunatori se cresc acarieni pradatori, care se lanseaza in plantatii. Perioada de activitate a acarienilor pradatori coincide cu cea a acarienilor fitofagi, din luna mai pana in septembrie. Intr-un an se succed 4-7 generatii de acarieni pradatori. Prada lor preferata este constituita din speciile Tetranychus urticae (paianjenul rosu comun), Panonychus ulmi (paianjenul rosu al pomilor), Eriophys vitis (acarianul galicol al vitei-de-vie) etc. Cele mai atacate sunt ouale, larvele si nimfele. Acarienii daunatori se intalnesc frecvent atat la speciile legumicole (tomate, vinete, castraveti, ardei, etc), cat si la pomii fructiferi (mar, par, prun, piersic, gutui, cires, capsun, zmeur), la vita-de-vie, arbori si arbusti ornamentali etc.

Pentru conservarea faunei utile se recomanda supravegherea nivelului populatiilor de insecte si acarieni, iar la aplicarea tratamentelor impotriva bolilor si daunatorilor se va evita folosirea pesticidelor chimice cu spectru larg de actiune.

La paraziti (parazitoizi), larva se dezvolta in totalitate pe seama unui singur individ caruia ii provoaca moartea; are talie mica, inferioara gazdei.

Dintre parazitoizi, cei mai cunoscuti in viticultura, legumicultura si legumicultura sunt viespile din genul Trichogramma care ataca ouale moliilor strugurilor (Lobesia botrana), viermelui merelor (Cydia pomonella), a viermelui prunelor (Grapholita funebrana), buha verzei (Mamestra brassicae), musca miniera a tomatelor (Tuta absoluta) etc.. Viespea paraziteaza ouale, larvele parazitoidului dezvoltandu-se in interiorul acestora, astfel ca daunatorul este omorat; tesuturile dezintegrate ale acestuia servesc ca hrana pentru Trichogramma.

Citeste  si despre metodele biologie si chimice de combatere a daunatorului Tuta absoluta. 

Paduchii plantelor sau afidele sunt daunatori larg raspanditi in horticultura, atacand un numar mare de plante: legume (castraveti, ardei, vinete, dovlecei), pomi fructiferi (mar, par, prun gutui), plante de apartament, trandafiri etc. Acesti daunatori pot fi combatuti si cu alti entomofagi: pradatori ai genului Chrysopa (Chrysoperla carnea), buburuze (Coccinella septempunctata), urechelnite (Forficula auricularia).

Pentru a proteja fauna auxiliara utila, prezenta in natura, cea mai buna solutie o constituie pastrarea sau amenajarea spatiilor care ii convin. S-a constatat ca o diversitate de specii prezente in plantatii sau in imprejurimile acestora (inierbarea naturala, ingrasamintele verzi, flora existenta pe taluzuri, tufisuri etc) asigura conditii favorabile pentru instalarea faunei utile.

Chrysoperla carnea                    Coccinella septempunctata                  Forficula auricularia

Autor: Prof. Univ. Dr. Liviu-Coriolan Dejeu Facultatea de Horticultura Bucuresti