Geamul termoizolant

Unele studii arata ca aproximativ o treime din pierderile de caldura ale unei locuinte se „datoreaza“ ferestrelor, desi acestea au o arie de circa 10% din cea a apartamentului. Tinand cont de faptul ca 4/5 din suprafata efectiva a unei ferestre inseamna sticla, ne dam seama de importanta alegerii unui geam de buna calitate.

 

Cateva repere

Sa ne facem „incalzirea“ cu niste detalii tehnice. In primul rand, sa renuntam la denumirea de „termopan“. Acesta este numele unui produs din gama de geamuri termoizolante ale unei firme - respectabile, ce-i drept. Totusi, cand ne referim la modelele de ferestre aparute pe piata in ultimii ani, realizate din sticla cu proprietati imbunatatite, vom folosi numele de „geam termoizolant“ fara a mai face reclama mascata. Ajungem astfel la dificila alegere a calitatii. Cea mai buna metoda de stabilire a acestui aspect este data de analizarea coeficientului de transfer termic din documentatia tehnica a produsului. Un geam cu un coeficient mai mare de 3 W/mp K este cel putin dubios. Daca vom gasi ceva de genul 2,7... e loc de mai bine. De la 1,4 deja ne putem simti mai relaxati, iar la 1 suntem deja „boieri“.

 

Coeficientul de transfer termic se noteaza de regula cu litera „k“ si se masoara in W/mp K. Atentie, cu cat acesta este mai mic, cu atat geamul nostru este mai bun izolator termic! Printre altele, coeficientul depinde de calitatea si grosimea materialului, precum si de straturile suplimentare cu care acesta este acoperit. De exemplu, geamurile obisnuite (trase), cu o grosime de 4 mm, au un k=5,4 W/mp K.

 

Lemnul si PVC-ul sunt materiale cu bune calitati de izolare, de aceea sunt utilizate pentru tamplarie (cerceveaua realizata cu unul dintre aceste materiale are un coeficient de circa 1,8 W/mp K). Ca sa va faceti o idee mai clara, pipaiti un material aflat afara, in frigul iernii. Daca va „ingheata“ mana pe el, inseamna ca nu este un bun termoizolator, avand coeficientul de transfer termic prea mare. Metalele sunt un exemplu in acest sens. De aceea, cand vom cumpara o tamplarie din aluminiu, este neaparat necesar ca aceasta sa aiba o rupere de punte termica, realizata dintr-un material plastic izolant.

 

Materiale moderne

Sticla float este cea mai des utilizata in Romania, desi este produsa mai mult in strainatate. Aceasta a fost obtinuta in urma cercetarilor din ultimele decenii ale veacului trecut, fiind putin diferita de cea obisnuita prin modificarea structurii ei la nivel microscopic. Produsul de baza (sticla float clara) are calitati superioare celei obisnuite.

 

Totusi, din punctul de vedere al izolarii, nu exista diferente majore intre produsele vechi si noi. O fereastra bine etanseizata, realizata cu acest tip de geam, are un coeficient de transfer de circa 2,8 W/mp K. Daca ne uitam la coeficienti, trebuie sa stim ca ei nu se refera doar la simpla foaie de geam care, oricat ar fi de performanta, nu face minuni cand vine vorba de termoizolatie. Luam in calcul intreg ansamblul format din doua (uneori chiar trei) panouri de sticla, separate de un strat izolant de aer sau ceva mai scump, ca argonul sau kriptonul. Daca sunt -10ºC afara si 20ºC in casa, geamul din interior va avea circa 9ºC, ceea ce constituie un pas inainte. Am intrat deja in lumea materialelor de calitate, dar suntem inca departe de elita. In Europa Occidentala, acesta nu este considerat geam termoizolant, spre deosebire de piata romaneasca unde se bucura inca de succes.

 

Agenda zilei

Totusi, exista situatii speciale, cum este cazul sticlei Low-E, ale carei proprietati termoizolante sunt obtinute prin capacitatea de a atrage si respinge anumite componente ale razelor solare. Caracteristicile legate de transparenta sunt imbunatatite eliminandu-se distorsiunile optice.

Sticla Low-E (cu emisivitate redusa) este realizata prin depunerea pe geamul float a unuia sau mai multor straturi de material dintre care unul este metal nobil, precum argintul. Acesta are rolul de a reflecta iarna caldura din interior, pastrand-o in casa, iar pe timp de vara de a respinge razele solare prea puternice.

 

In cadrul unui sistem de doua geamuri separate de aer (float simplu si cu emisivitate redusa), geamul Low-E e asezat spre camera, stratul de metal nobil fiind pozitionat spre interiorul sistemului. Drept consecinta, coeficientul de transfer termic al ferestrei este de 1,4 W/mp K. Cand sunt afara -10ºC, iar in casa 20ºC, fereastra va avea o temperatura de aproape 15ºC. Daca, pe langa toate acestea, vom avea intre geamuri argon sau kripton, atunci ne putem mandri cu un coeficient de aproape 1 W/mp K. E ca si cum am fi protejati de un zid din caramida de 30 cm prin care putem admira peisajul. Desi este mai costisitoare, sticla Low-E e vanduta de unii producatori la pretul celei float, in dorinta de a promova calitatea. Acesta e un geam cu adevarat termoizolant, pe care ne putem baza.

 

Pentru o viata lunga

Intretinerea sticlei este relativ simpla. Excludem din start curatarea suprafetelor pe care au fost depuse straturi cu emisivitate redusa, care astfel ar fi deteriorate. Sticla obisnuita si cea float pot fi spalate cu detergenti nealcalini fabricati special in acest scop. Cea mai economica metoda este folosirea solutiei de 10% otet si 90% apa, urmata de clatirea cu apa curata, iar apoi de stergerea cu o carpa, hartie speciala sau de ziar. Utilizarea alcoolului determina formarea unor urme care atrag praful. De asemenea, vom evita razuirea sau orice alta metoda care determina zgarierea sau spargerea geamului.

 

Citeste si articolul Tamplarie Aluminiu si PVC