Impotriva ghetii pe scari si alei: antiderapante si degivrante

Sezonul rece ne determina sa ne confruntam cu multe riscuri, iar printre cele mai frecvente sunt accidentele cauzate de alunecarea pe gheata. Pe aleile curtii, pe scarile exterioare ale blocului, pojghita de gheata ne avertizeaza ca trebuie sa mergem cu mare atentie, desi poate ca e mult mai eficient sa facem un mic efort fizic sau financiar (si un pic intelectual) pentru a gasi metodele asigurarii unui trafic in siguanta. Bineinteles, sunt luate in calcul mai ales portiunile aflate in panta.

 

In acest sens, ne-am putea inspira din experienta autoritatilor locale si a celor care se ocupa de intretinerea drumurilor, respectiv din actiunile intreprinse si standardele pe care trebuie sa le indeplineasca materialele antiderapante. Trecem peste suspiciunea ca acestia nu-si fac datoria cum trebuie si incercam sa facem „ce zice popa”.

 

Asadar, este de preferat ca zapada sa fie indepartata intr-un timp cat mai scurt dupa depunerea ei, pentru ca altfel isi schimba forma de cristalizare, sub diversi factori (caldura, presiunea pasilor) si se transforma treptat in gheata. Trebuie sa mentionam aici ca, de fapt, nu se aluneca pe gheata, ci pe stratul de apa fomat la suprafata ghetii, in contextul in care gheata nu are la suprafata particule antiderapante. De aceea, la temperaturi foarte scazute riscul de a aluneca dispare, intrucat coeficientul de frecare dintre talpa si gheata este mai mare. Prin urmare, secretul unui trafic in siguranta este nu doar de a indeparta gheata, ci si de a impiedica formarea unei noi pelicule umede la suprafata ei.

 

Daca ati sarit peste aceasta etapa a deszapezirii si gheata este deja formata, treceti la imprastierea de materiale antiderapante si degivrante. Cel mai utilizat este amestecul de sare si nisip (sare 15-30%). Tot ca material antiderapant mai este intalnita zgura, sau cenusa, pentru cei care au sobe, iar ca fondant (produs chimic menit sa scada temperatura de topire a apei) putem folosi, in afara de sare de bucatarie (clorura de sodiu), si clorura de calciu. Sunt materialele cel mai usor de procurat, financiar vorbind.

 

Nisipul antiderapant trebuie sa fie curat, aspru, fara impuritati din argila, iar clorura de sodiu sa fie un amestec de particule fine si mai putin fine (pana la 7 mm) si sa nu contina bulgari. Totusi, sarea aceasta nu mai are efect la temperaturi sub -9°C. Amestecata cu apa (saramura), nu este recomandata decat la peste - 3°C. Singura solutie viabila la temperaturi scazute precum cele din aceasta iarna este clorura de calciu, eventual in amestec cu material antiderapant. Dar si efectele clorurii de calciu se vad pana la - 15°C, sub aceasta limita suprafata devenind alunecoasa din cauza faptului ca aceasta substanta retine umezeala. Prin urmare, daca ati urmarit prognoza meteo si banuiti ca veti avea temperaturi excesive, mai bine renuntati. Eventual va limitati doar la imprastierea de material antiderapant.

 

Iata alte cateva produse care va pot ajuta in procesul de topire a ghetii: sulfatul de amoniu, clorura de magneziu si de potasiu, si chiar unii fertilizanti pentru agricultura, precum ureea. Toate acestea pot fi folosite, ca si sarea de bucatarie, la peste -7°C. In plus, cam toate au efecte corozive si distructive asupra materialelor de constructie, mai ales asupra betonului, prin urmare ganditi-va ca indepartarea ghetii pe alta cale decat manuala va scurta durata de viata a aleilor dumneavoastra.

Ce-i drept, exista pe piata produse promovate ca exceptionale, care sub forma de solutie vor topi gheata chiar si la -40°C. Poate fi adevarat, dar, mai intai, ganditi-va daca apa rezultata prin topire are unde sa se duca, altfel va deveni o noua „oportunitate” de accidente.