Instalatiile sanitare din baie

Construirea unei case presupune si amenajarea unor spatii de baie, realizate cat mai practic, alaturi de gasirea unui design adaptat valorilor personale si tendintelor din domeniu. Este recomandat ca, odata cu primele planuri ale casei, sa luam in calcul amplasarea acestor spatii in contextul general al constructiei, fiindca ele impun o serie de conditii legate de pozitionarea traseelor de conducte pentru alimentarea cu apa, a celor de scurgere, amplasarea obiectelor sanitare, spatiile de depozitare etc.

Alegerea marimii spatiului de baie trebuie corelata cu toate aceste conditii la care se adauga stabilirea zonei de acces in interior si caracteristicile dimensionate de forma si de accesoriile obiectelor sanitare dorite.

Odata stabilite toate aceste conditii, primul pas este identificarea tipului de obiecte sanitare si numarul lor, existand, de exemplu, diferente intre spatiul necesar modul de montaj al unui WC cu rezervor monobloc si cel dedicat montajului unui WC cu rezervor incastrat. Identificarea tipului de obiecte ne ajuta sa facem o pozitionare corecta in spatiul disponibil, sa stabilim traseele necesare pentru fiecare obiect sanitar si sa optimizam intreaga amenajare, conform necesitatilor.

Dincolo de aceste etape initiale, urmeaza selectia efectiva a materialelor necesare pentru realizarea instalatiilor sanitare si punerea lor in opera, de catre un instalator.

Avem la dispozitie cateva tipuri de materiale pentru traseele de alimentare cu apă rece si calda, cum ar fi: cuprul, polipropilena sau, mai nou, tipurile de tevi PE-X. O alta varianta foarte ieftina, dar mai putin recomandata, este varianta PE-X Al.

Fiecare instalator prefera o anumita varianta si putem spune ca varianta tevilor din cupru este cea care a castigat teren, fiind foarte des utilizata, atat in montaj aparent, cat si in cel ingropat. Daca alegeti trasee ingropate, utilizati teava de cupru la colac pentru a nu avea imbinari ascunse si utilizati, in mod obligatoriu, izolatie pe toate tevile de alimentare cu apa. Uzual, se foloseste teava de cupru cu grosimea peretelui de 0,7mm sau 1mm.

Nu este de neglijat faptul ca cercetarile recente arata ca bacteriile si virusii sunt anihilati de cupru, asadar, instalatiile realizate din acest material au efect bactericid.

Polipropilena presupune utilizarea unor tevi si fitinguri cu diametrul mai mare, ceea ce le face mai putin aspectuoase, in schimb, acestea etanseaza perfect si nu ruginesc. Tevile de tip PE-X sunt cele mai recente pe piata si presupun utilizarea unor scule si dispozitive speciale pentru imbinare, mai scumpe, fapt ce le face mai greu de utilizat de catre oricine.

Pentru instalatiile de scurgere, folosim tevi din PVC sau propilena, prevazute cu garnituri pe capetele de imbinare. Pentru fiecare traseu de scurgere, trebuie sa alegem un diametru potrivit obiectelor sanitare deservite, iar fitingurile trebuie sa fie pozitionate astfel incat sa permita scurgerea fara a forma coturi directe de 90°.

Pozitionarea scurgerilor trebuie sa fie realizata cu o panta minima pentru a permite scurgerea apelor uzate, este preferabil ca legaturile sa fie cat mai scurte, iar schimbari de directie minime. Ca diametre recomandate, in cazul lavoare, se foloseste, de regula, teava cu diametrul de 32 mm, iar la cada 40 mm. Sifonul de pardoseala poate fi utilizat si se poate lega la scurgerea de la lavoar sau separat. Este recomandata legarea tuturor traseelor separat in coloana de scurgere principala, de 110mm. Racordul la traseul principal de canalizare se face pe diametrul de 50mm.

Nu uitati  sa prevedeti coloana principala cu o aerisire, pentru a asigura ventilatia si scurgerea corecta a apelor uzate. In caz contrar, pot aparea probleme cu generarea mirosului specific in spatiile interioare. Trebuie, de asemenea, sa aveti in vedere evitarea reducerii diametrului coloanei de ventilatie la un diametru mult diferit fata de cel al coloanei principale (110 mm). Daca nu se va tine cont de acest aspect, functionarea acesteia se va inrautati. Efectul poate fi suctiunea apei din sifoane sau patrunderea aerului cu miros de canalizare in interiorul spatiului. Coloana de ventilatie trebuie sa fie directionata in exterior, peste nivelul ultimei fereastre si la o distantă laterala de siguranta fata de aceasta.

Toate aceste detalii despre alegerea si dimensionarea instalatiilor sanitare conduc la realizarea unor bai care vor fi utilizate fara a intampina probleme, permitându-ne o utilizare la un grad de confort optim, asa cum dorim sa avem in acest spatiu pe cat de util, pe atat de complex.

Daca ti-a placut acest articol, te poti alatura cu un simplu Like comunitatii de cititori de pe pagina noastra de Facebook.