In perioada 2001-2006 au fost date in folosinta circa 17.000 de apartamente noi, construite din bani de la bugetul de stat. Pana la sfarsitul acestui an urmeaza ca inca 4.000 de spatii locative sa fie predate noilor proprietari, majoritatea tineri cu varste pana in 35 de ani, pentru care aceasta este prima locuinta proprie.
Romania este singurul stat din regiune care construieste apartamente pentru populatie din bani de la bugetul de stat, precizand ca state ca Ungaria sau Bulgaria prefera sa acorde anumite subventii, fie materiale, fie fiscale, potrivit lui Laszlo Borbely, ministrul dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor (MDLPL).
Reusita programului depinde insa, dupa cum explica ministrul MDLPL, de abilitatea administratiilor locale de a dezvolta astfel de proiecte, primariile avand un rol de "interfata" intre necesitatile populatiei si proiectele guvernului. Mai mult decat atat, atunci cand vine vorba despre absorbtia fondurilor europene, Borbely crede ca primariile ar trebui sa se uite mai putin spre bugetul de stat si sa-si foloseasca veniturile proprii mai eficient.
Reusita programului depinde insa, dupa cum explica ministrul MDLPL, de abilitatea administratiilor locale de a dezvolta astfel de proiecte, primariile avand un rol de "interfata" intre necesitatile populatiei si proiectele guvernului. Mai mult decat atat, atunci cand vine vorba despre absorbtia fondurilor europene, Borbely crede ca primariile ar trebui sa se uite mai putin spre bugetul de stat si sa-si foloseasca veniturile proprii mai eficient.
"Este mai bine sa iei in considerare in bugetul din 2007 anumite cheltuieli legate de dezvoltarea de proiecte, pentru ca sa poti obtine finantare decat sa astepti bani de la buget. Bani pentru dezvoltarea proiectelor au, insa au nevoie de sprijin cand vine vorba de expertiza in domeniu sau de informatii", afirma Borbely. Strategia guvernamentala privind criza de locuinte din Romania este de a incuraja tinerii pana in 35 de ani care nu au mai fost proprietari, dar detin un teren construibil, sa investeasca in dezvoltarea propriei locuinte. In acest sens, statul subventioneaza cu pana la 20%, dar nu mai mult de 10.000 de euro, costurile necesare constructiei.
Pentru a construi blocuri insa este nevoie de teren. Printr-o hotarare a MDLPL consiliile judetene au trimis recent la minister o situatie exacta cu suprafetele de teren libere, disponibile pentru eventuale dezvoltari imobiliare. La nivel national suprafata disponibila se ridica la circa 1.200 de hectare, fara a lua in considerare Capitala.
Suprafata ar putea fi folosita pentru dezvoltarea a circa 450.000 de apartamente, numarul lor urmand sa varieze insa in functie de strategia de dezvoltare urbana a respectivei primarii si de tipul proiectelor dezvoltate, dupa cum a explicat ministrul MDLPL. Borbely a declarat ca problema finantarii acestor lucrari poate fi rezolvata in mai multe feluri. O prima sursa importanta de bani ar putea fi bugetul de stat, la care se pot adauga imprumuturile bancare sau parteneriatele public-private dintre administratiile locale si constructori.
Cerere de 48.000 de locuinte cu bani de la buget
Cererea de noi apartamente de stat cuprinde doua mari categorii, respectiv a celor care vor sa achizitioneze prin credit ipotecar de la stat si a chiriasilor evacuati din casele nationalizate.
In primul caz, al cererilor pe credit ipotecar, la nivel national la ora actuala se afla in evidenta MDLPL 48.069 de cereri, in al doilea caz numarul ajungand
la 15.944. La toate acestea se adauga si cererile de inchiriere a unor spatii, cereri care totalizeaza 113.323 de dosare de primire in chirie.
Liderul detasat al solicitarilor de unitati locative este Bucurestiul, care, adunand cele trei segmente prezentate mai sus, ar avea nevoie de circa 40.000 de apartamente, ponderea cea mai mare in cererile inaintate primariilor de sector, respectiv 25.956 de dosare, fiind pentru achizitionarea unui imobil prin credit imobiliar. De remarcat este si faptul ca din cele 15.944 de cereri care au legatura cu casele nationalizate, o treime, respectiv 5.133, sunt inregistrate in Bucuresti, lider detasat la acest capitol fiind sectorul 1, cu 1.922 de dosare depuse.
Orasele ar trebui sa se bata pe fondurile europene
Mitul fondurilor europene, al banilor care vin gratis pentru orice proiect indraznet, a disparut in momentul in care cei care au incercat a trebuit sa faca fata birocratiei, inevitabile, a Uniunii Europene, si normelor foarte stricte de finantare. MDLPL de exemplu, prin Programul Operational Sectorial, care ar putea fi semnat la mijlocul lunii iulie, are de la UE fonduri in valoare totala de circa 3,72 miliarde de euro in perioada 2007-2013. "Autoritatile locale trebuie sa dezvolte cat mai multe proiecte.
Este o problema de competitivitate a judetelor intre ele, o problema a disparitatilor", explica Borbely. Proiectele trebuie dezvoltate de catre autoritatile locale, \'raza lor de acoperire\' fiind una foarte variata, de la constructia unei statii de epurare a apei, deci probleme de mediu, pana la dezvoltarea retelei de infrastructura, fie ea rutiera sau de canalizare sau dezvoltarea potentialului turistic local. Recent, MDLPL a scos la licitatie o schema de investitii ale autoritatilor publice in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu. Programul beneficiaza de un buget de 26,67 milioane de euro, din care 20 de mil. de euro sunt fonduri PHARE, diferenta fiind asigurata de la bugetul de stat. Schema este destinata exclusiv administratiilor localitatilor cu o populatie de maximum 50.000 de locuitori, fondurile nerambursabile acordate fiind de minimum 300.000 de euro si de maximum un milion de euro, administratiile locale fiind nevoite sa contribuie cu 10% din valoarea proiectului, in numerar.
Proiectele vizeaza imbunatatirea conditiilor de mediu si vor trebui sa "atace" domenii sensibile ca gestionarea deseurilor, gospodarirea apelor si a apelor uzate, dar si protectia naturii. Fondurile sunt impartite in mod egal pe cele opt regiuni de dezvoltare economica, fiecare din ele beneficiind de circa 3,4 milioane de de euro. La un calcul estimativ reiese ca din fondurile disponibile pot fi dezvoltate maximum 11 proiecte in fiecare regiune, respectiv circa doua proiecte pe judet.
MDLPL va primi in 2007 de la UE fonduri in valoare de circa 70 de mil. euro, respectiv 2% din totalul disponibil pe perioada 2007-2013, respectiv 3,72 miliarde de euro, conform POR. In functie de proiectele care vor fi trimise spre finantare, UE va aloca sume suplimentare de 15% din valoarea acestora, estimate la inca 70 de milioane de euro. Portofoliul de proiecte este structurat pe cinci axe prioritare, printre care "sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor", "imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale" si "dezvoltarea durabila si promovarea turismului". In total, MDLPL spera sa poata atrage anul acesta fonduri europene in valoare totala de circa 400 de milioane de euro.
Guvernul a inceput sa puna in functiune Fondul National de Dezvoltare, un fond de rezerva alimentat cu banii incasati de catre stat in urma privatizarilor. Primul-ministru Calin Popescu Tariceanu declarase la un moment dat ca acest fond va fi folosit pentru finantarea unor lucrari importante de infrastructura.
Acum doua saptamani Guvernul a alocat un buget total de 28 de milioane lei (8,5 mil. euro) din Fondul National de Dezvoltare pentru o serie de proiecte privind extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila si a retelei de apa menajera. Cea mai mare parte a acestor bani insa, respectiv 25 milioane lei, va fi folosita pentru construirea de locuinte care vor fi date in folosinta chiriasilor evacuati din fostele case nationalizate. Ministerul care va administra aceste fonduri este MDLPL.
Un alt exemplu de folosire a Fondului National de Dezvoltare este alocarea de catre guvern a 335 de milioane de lei (circa 100 mil. euro) pentru desfasurarea unui pachet de proiecte de infrastructura, printre care partea de nord a soselei de centura din Capitala sau reabilitarea aeroportului Mihail Kogalniceanu. Cu cateva zile inainte, Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, declarase ca vor fi virati din Fondul National de Dezvoltare 400 de milioane de lei, unul dintre obiectivele care urmau sa primeasca finantare fiind stadionul national Lia Manoliu.
"Buline rosii" pentru primarii
Borbely a atras recent atentia primarilor de sector din Capitala asupra necesitatii marcarii corespunzatoare a imobilelor cu grad de risc seismic ridicat, in acest sens fiind modificata Ordonanta 20/1994, cu referire la interventia administratiilor locale in reabilitarea seismica a cladirilor. Noile prevederi permit consiliilor locale sa demareze lucrarile de reabilitare fara a mai fi nevoie expres de o cerere oficiala din partea asociatiei de locatari respective. In acelasi timp, primariile vor fi "stimulate", dupa cum a declarat zambind ministrul dezvoltarii, sa avertizeze asociatiile de locatari in privinta riscurilor la care este expusa constructia respectiva, si de cuantumul amenzilor care pot fi aplicate autoritatilor locale. Acestea pot varia intre 5.000 si 15.000 de lei.
O alta modificare importanta este cea care priveste incadrarea acestor cladiri in categoria celor care reprezinta "un pericol public" pentru societate, ceea ce inseamna implicit un transfer de responsabilitate de la asociatiile de locatari catre autoritatile locale in ceea ce priveste marcarea, informarea si reabilitarea lor.
Conform datelor prezentate de catre primariile de sector, in Bucuresti, 354 de imobile sunt deja clasificate, in urma expertizelor tehnice, in clasa de risc de gradul intai, dintre care 123 sunt imobile construite inainte de anii 1940 si au o structura mai mare de patru etaje. MDLPL a anuntat ca dintre acestea, numai 250 au primit notificare oficiala, pana in momentul anuntului privind modificarea ordonantei niciuna dintre ele nefiind marcata corespunzator, cu bulina rosie. "Nu este nicio rusine in a pune bulina rosie pe o cladire. Nu ne putem juca cu vietile oamenilor", a atras atunci atentia Borbely. Polivalenta MDLPL este dovedita si printr-o serie de programe pornite in colaborare cu alte ministere, vizand in mare parte reabilitarea unor constructii sau dotarea corespunzatoare a anumitor insitutii. Un exemplu in acest sens este si lansarea recenta a unei licitatii deshise privind dotarea laboratoarelor din 150 de unitati de invatamant la nivel national.
Bugetul disponibil pentru acest program este de 23 de milioane de euro, din care 17 milioane de euro provin din fonduri PHARE, diferenta de 6 mil. euro fiind asigurata de la bugetul de stat. Programul ofera sprijin financiar nerambursabil celor 150 de unitati de invatamant care au fost selectate anterior de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in vederea echiparii cu elementele de baza necesare desfasurarii cursurilor in cadrul laboratoarelor si atelierelor acestora. Sumele care pot fi obtinute de fiecare unitate in parte variaza in functie de profilul scolii, de planul de invatamant, precum si de necesitatile de instruire. Licitatia va cuprinde 12 loturi, printre care mobilier, aparate optice si de masura a timpului si masini agricole sau textile. Termenul limita pentru depunerea cererilor de finantare este 3 august.
600 de milioane pentru zonele de granita
Romania va dispune, impreuna cu statele vecine, Bulgaria, Ungaria si Serbia, de suma de 593,7 milioane de euro pentru revigorarea economica si sociala a zonelor din apropierea granitelor cu aceste state, in perioada 2007-2013. "Regiunile de granita din interiorul UE au probleme de dezvoltare specifice, insa nu poate fi trecut cu vederea faptul ca 40% din populatie traieste in aceste zone", a declarat in cadrul unei video-conferinte, Danuta Hubner, comisar european pe probleme de politici regionale. "Romania este unul dintre principalii beneficiari ai alocarii de fonduri in cadrul acestui program si sper ca el va fi un succes. Pana acum, pregatirile in acest sens au decurs bine", a adaugat ea. Banii vor fi alocati prin intermediul Programului de Cooperare Transfrontaliera al UE, care vizeaza dezvoltarea infrastructurii rutiere, de mediu si de afaceri din aceste zone. Bugetul alocat acestui program, care vizeaza granitele cu statele membre UE, Ungaria si Bulgaria, va fi sustinut prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) precum si prin cofinantari de la bugetele nationale ale celor trei state. In cazul proiectelor care vizeaza orasele de langa granita cu Serbia, fondurile alocate vor proveni prin IPA, instrumentul european al fondurilor de preaderare, pentru Serbia, si prin FEDR pentru Romania.
Cea mai importanta suma a fost alocata pentru dezvoltarea regiunilor din apropierea granitei cu Bulgaria, respectiv 262 de milioane de euro, din care 44 de milioane de euro reprezinta cofinantari egale din partea celor doua state. Beneficiarii acestor fonduri ar putea fi in primul rand autoritatile locale, impreuna cu ONG-urile, asociatiile reprezentantive sau institutiile de invatamant. Bugetele urmeaza sa fie aprobate in scurt timp de catre Comisia Europeana.
Pentru a construi blocuri insa este nevoie de teren. Printr-o hotarare a MDLPL consiliile judetene au trimis recent la minister o situatie exacta cu suprafetele de teren libere, disponibile pentru eventuale dezvoltari imobiliare. La nivel national suprafata disponibila se ridica la circa 1.200 de hectare, fara a lua in considerare Capitala.
Suprafata ar putea fi folosita pentru dezvoltarea a circa 450.000 de apartamente, numarul lor urmand sa varieze insa in functie de strategia de dezvoltare urbana a respectivei primarii si de tipul proiectelor dezvoltate, dupa cum a explicat ministrul MDLPL. Borbely a declarat ca problema finantarii acestor lucrari poate fi rezolvata in mai multe feluri. O prima sursa importanta de bani ar putea fi bugetul de stat, la care se pot adauga imprumuturile bancare sau parteneriatele public-private dintre administratiile locale si constructori.
Cerere de 48.000 de locuinte cu bani de la buget
Cererea de noi apartamente de stat cuprinde doua mari categorii, respectiv a celor care vor sa achizitioneze prin credit ipotecar de la stat si a chiriasilor evacuati din casele nationalizate.
In primul caz, al cererilor pe credit ipotecar, la nivel national la ora actuala se afla in evidenta MDLPL 48.069 de cereri, in al doilea caz numarul ajungand
la 15.944. La toate acestea se adauga si cererile de inchiriere a unor spatii, cereri care totalizeaza 113.323 de dosare de primire in chirie.
Liderul detasat al solicitarilor de unitati locative este Bucurestiul, care, adunand cele trei segmente prezentate mai sus, ar avea nevoie de circa 40.000 de apartamente, ponderea cea mai mare in cererile inaintate primariilor de sector, respectiv 25.956 de dosare, fiind pentru achizitionarea unui imobil prin credit imobiliar. De remarcat este si faptul ca din cele 15.944 de cereri care au legatura cu casele nationalizate, o treime, respectiv 5.133, sunt inregistrate in Bucuresti, lider detasat la acest capitol fiind sectorul 1, cu 1.922 de dosare depuse.
Orasele ar trebui sa se bata pe fondurile europene
Mitul fondurilor europene, al banilor care vin gratis pentru orice proiect indraznet, a disparut in momentul in care cei care au incercat a trebuit sa faca fata birocratiei, inevitabile, a Uniunii Europene, si normelor foarte stricte de finantare. MDLPL de exemplu, prin Programul Operational Sectorial, care ar putea fi semnat la mijlocul lunii iulie, are de la UE fonduri in valoare totala de circa 3,72 miliarde de euro in perioada 2007-2013. "Autoritatile locale trebuie sa dezvolte cat mai multe proiecte.
Este o problema de competitivitate a judetelor intre ele, o problema a disparitatilor", explica Borbely. Proiectele trebuie dezvoltate de catre autoritatile locale, \'raza lor de acoperire\' fiind una foarte variata, de la constructia unei statii de epurare a apei, deci probleme de mediu, pana la dezvoltarea retelei de infrastructura, fie ea rutiera sau de canalizare sau dezvoltarea potentialului turistic local. Recent, MDLPL a scos la licitatie o schema de investitii ale autoritatilor publice in vederea imbunatatirii conditiilor de mediu. Programul beneficiaza de un buget de 26,67 milioane de euro, din care 20 de mil. de euro sunt fonduri PHARE, diferenta fiind asigurata de la bugetul de stat. Schema este destinata exclusiv administratiilor localitatilor cu o populatie de maximum 50.000 de locuitori, fondurile nerambursabile acordate fiind de minimum 300.000 de euro si de maximum un milion de euro, administratiile locale fiind nevoite sa contribuie cu 10% din valoarea proiectului, in numerar.
Proiectele vizeaza imbunatatirea conditiilor de mediu si vor trebui sa "atace" domenii sensibile ca gestionarea deseurilor, gospodarirea apelor si a apelor uzate, dar si protectia naturii. Fondurile sunt impartite in mod egal pe cele opt regiuni de dezvoltare economica, fiecare din ele beneficiind de circa 3,4 milioane de de euro. La un calcul estimativ reiese ca din fondurile disponibile pot fi dezvoltate maximum 11 proiecte in fiecare regiune, respectiv circa doua proiecte pe judet.
MDLPL va primi in 2007 de la UE fonduri in valoare de circa 70 de mil. euro, respectiv 2% din totalul disponibil pe perioada 2007-2013, respectiv 3,72 miliarde de euro, conform POR. In functie de proiectele care vor fi trimise spre finantare, UE va aloca sume suplimentare de 15% din valoarea acestora, estimate la inca 70 de milioane de euro. Portofoliul de proiecte este structurat pe cinci axe prioritare, printre care "sprijinirea dezvoltarii durabile a oraselor", "imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale" si "dezvoltarea durabila si promovarea turismului". In total, MDLPL spera sa poata atrage anul acesta fonduri europene in valoare totala de circa 400 de milioane de euro.
Guvernul a inceput sa puna in functiune Fondul National de Dezvoltare, un fond de rezerva alimentat cu banii incasati de catre stat in urma privatizarilor. Primul-ministru Calin Popescu Tariceanu declarase la un moment dat ca acest fond va fi folosit pentru finantarea unor lucrari importante de infrastructura.
Acum doua saptamani Guvernul a alocat un buget total de 28 de milioane lei (8,5 mil. euro) din Fondul National de Dezvoltare pentru o serie de proiecte privind extinderea retelelor de alimentare cu apa potabila si a retelei de apa menajera. Cea mai mare parte a acestor bani insa, respectiv 25 milioane lei, va fi folosita pentru construirea de locuinte care vor fi date in folosinta chiriasilor evacuati din fostele case nationalizate. Ministerul care va administra aceste fonduri este MDLPL.
Un alt exemplu de folosire a Fondului National de Dezvoltare este alocarea de catre guvern a 335 de milioane de lei (circa 100 mil. euro) pentru desfasurarea unui pachet de proiecte de infrastructura, printre care partea de nord a soselei de centura din Capitala sau reabilitarea aeroportului Mihail Kogalniceanu. Cu cateva zile inainte, Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, declarase ca vor fi virati din Fondul National de Dezvoltare 400 de milioane de lei, unul dintre obiectivele care urmau sa primeasca finantare fiind stadionul national Lia Manoliu.
"Buline rosii" pentru primarii
Borbely a atras recent atentia primarilor de sector din Capitala asupra necesitatii marcarii corespunzatoare a imobilelor cu grad de risc seismic ridicat, in acest sens fiind modificata Ordonanta 20/1994, cu referire la interventia administratiilor locale in reabilitarea seismica a cladirilor. Noile prevederi permit consiliilor locale sa demareze lucrarile de reabilitare fara a mai fi nevoie expres de o cerere oficiala din partea asociatiei de locatari respective. In acelasi timp, primariile vor fi "stimulate", dupa cum a declarat zambind ministrul dezvoltarii, sa avertizeze asociatiile de locatari in privinta riscurilor la care este expusa constructia respectiva, si de cuantumul amenzilor care pot fi aplicate autoritatilor locale. Acestea pot varia intre 5.000 si 15.000 de lei.
O alta modificare importanta este cea care priveste incadrarea acestor cladiri in categoria celor care reprezinta "un pericol public" pentru societate, ceea ce inseamna implicit un transfer de responsabilitate de la asociatiile de locatari catre autoritatile locale in ceea ce priveste marcarea, informarea si reabilitarea lor.
Conform datelor prezentate de catre primariile de sector, in Bucuresti, 354 de imobile sunt deja clasificate, in urma expertizelor tehnice, in clasa de risc de gradul intai, dintre care 123 sunt imobile construite inainte de anii 1940 si au o structura mai mare de patru etaje. MDLPL a anuntat ca dintre acestea, numai 250 au primit notificare oficiala, pana in momentul anuntului privind modificarea ordonantei niciuna dintre ele nefiind marcata corespunzator, cu bulina rosie. "Nu este nicio rusine in a pune bulina rosie pe o cladire. Nu ne putem juca cu vietile oamenilor", a atras atunci atentia Borbely. Polivalenta MDLPL este dovedita si printr-o serie de programe pornite in colaborare cu alte ministere, vizand in mare parte reabilitarea unor constructii sau dotarea corespunzatoare a anumitor insitutii. Un exemplu in acest sens este si lansarea recenta a unei licitatii deshise privind dotarea laboratoarelor din 150 de unitati de invatamant la nivel national.
Bugetul disponibil pentru acest program este de 23 de milioane de euro, din care 17 milioane de euro provin din fonduri PHARE, diferenta de 6 mil. euro fiind asigurata de la bugetul de stat. Programul ofera sprijin financiar nerambursabil celor 150 de unitati de invatamant care au fost selectate anterior de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, in vederea echiparii cu elementele de baza necesare desfasurarii cursurilor in cadrul laboratoarelor si atelierelor acestora. Sumele care pot fi obtinute de fiecare unitate in parte variaza in functie de profilul scolii, de planul de invatamant, precum si de necesitatile de instruire. Licitatia va cuprinde 12 loturi, printre care mobilier, aparate optice si de masura a timpului si masini agricole sau textile. Termenul limita pentru depunerea cererilor de finantare este 3 august.
600 de milioane pentru zonele de granita
Romania va dispune, impreuna cu statele vecine, Bulgaria, Ungaria si Serbia, de suma de 593,7 milioane de euro pentru revigorarea economica si sociala a zonelor din apropierea granitelor cu aceste state, in perioada 2007-2013. "Regiunile de granita din interiorul UE au probleme de dezvoltare specifice, insa nu poate fi trecut cu vederea faptul ca 40% din populatie traieste in aceste zone", a declarat in cadrul unei video-conferinte, Danuta Hubner, comisar european pe probleme de politici regionale. "Romania este unul dintre principalii beneficiari ai alocarii de fonduri in cadrul acestui program si sper ca el va fi un succes. Pana acum, pregatirile in acest sens au decurs bine", a adaugat ea. Banii vor fi alocati prin intermediul Programului de Cooperare Transfrontaliera al UE, care vizeaza dezvoltarea infrastructurii rutiere, de mediu si de afaceri din aceste zone. Bugetul alocat acestui program, care vizeaza granitele cu statele membre UE, Ungaria si Bulgaria, va fi sustinut prin Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) precum si prin cofinantari de la bugetele nationale ale celor trei state. In cazul proiectelor care vizeaza orasele de langa granita cu Serbia, fondurile alocate vor proveni prin IPA, instrumentul european al fondurilor de preaderare, pentru Serbia, si prin FEDR pentru Romania.
Cea mai importanta suma a fost alocata pentru dezvoltarea regiunilor din apropierea granitei cu Bulgaria, respectiv 262 de milioane de euro, din care 44 de milioane de euro reprezinta cofinantari egale din partea celor doua state. Beneficiarii acestor fonduri ar putea fi in primul rand autoritatile locale, impreuna cu ONG-urile, asociatiile reprezentantive sau institutiile de invatamant. Bugetele urmeaza sa fie aprobate in scurt timp de catre Comisia Europeana.
Sursa: Business construct
Finantele se imprumuta pentru constructia de locuinte si modernizarea rurala 
Concursul International Wienerberger Brick Award 2018 si-a desemnat castigatorii! 
Ce trebuie sa stii despre reviziile centralelor termice 
Comentarii
Nu exista comentarii.