Legea caselor: cine pierde si cine castiga

Printul Serban Dimitrie Sturdza revendica o ...

Statul trebuie sa plateasca despagubiri in bani fostilor proprietari deposedati abuziv

 

Dupa 17 ani de procese interminabile, Camera Deputatilor a luat o decizie ferma in privinta caselor nationalizate.

 

Decizia deputatilor de a stopa retrocedarile in natura a imobilelor deja vandute de stat chiriasilor a aprins spiritele in randul proprietarilor deposedati abuziv in perioada 1945 – 1989, care ameninta ca se vor adresa CEDO.

 

In Romania, au fost vandute chiriasilor aproximativ 100.000 de imobile nationalizate, iar instantele au pe rol aproape doua milioane de dosare privind revendicari imobiliare.

 

De partea cealalta, chiriasii cumparatori sustin ca au devenit proprietari cu respectarea legii si invoca o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului.

 

De altfel, Romania este campioana si la CEDO in ceea ce priveste pierderea proceselor care au ca obiect dreptul de proprietate.

 

Chiriasi, cumparatori de buna-credinta

 

Chiriasii considera ca despagubirea in bani a fostilor proprietari este cea mai buna solutie, avand in vedere ca in Romania s-a ajuns la ciudata situatie in care chiriasii si fostii proprietari au contracte de vanzare–cumparare pe acelasi imobil.

 

In timp ce fostii proprietari arata cu degetul spre chiriasii deveniti proprietari prin cumpararea imobilelor de la stat, acestia din urma nu se considera cu nimic vinovati de situatia creata. Chiriasii resping acuzatiile de rea-credinta si sustin ca au cumparat imobilele in baza Legii 112/1995 – care le-a dat acest drept atat timp cat fostii proprietari nu au notificat in timp autoritatile in vederea retrocedarii.

 

Deputatii au statuat ca fostii proprietari sa primeasca de la stat bani in loc de case in cazul in care imobilele au fost deja vandute chiriasilor.

 

Primul chirias roman despagubit de CEDO

 

Alexandrina Raicu este primul chirias roman, care si-a gasit dreptatea in 2003 la CEDO. Ea a cumparat in 1997 un apartament in baza Legii 112, dar a pierdut imobilul in urma unui recurs in anulare promovat de procurorul general. Curtea de la Strasbourg a constatat ca Alexandrinei Raicu i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil si dreptul de proprietate si a obligat statul roman la restituirea in natura a bunului, sau in cazul in care restituirea este imposibila, despagubiri materiale in valoare de 35.000 de euro.

 

Judecata „care pe care"

 

O situatie juridica dificila se creeaza in momentul in care statul a vandut un imobil chiriasului, iar fostul proprietar a castigat casa in instanta. In aceasta situatie se deschide un nou proces care are ca obiect compararea de titluri.

 

Astfel, deputatii au decis ca desfiintarea in instanta a titlului de proprietate trebuie urmat automat de despagubiri „la pretul pietei" de catre stat, prin Ministerul Finantelor. De asemenea, chiriasii care raman fara case au prioritate la locuinte din fondul de stat.

 

„Statul a vandut ilegal casele"

 

Presedintele Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv, Maria Teodoru (foto), ne-a declarat ieri ca se declara stupefiata de decizia Camerei Deputatilor, in conditiile in care statul ar fi vandut ilegal majoritatea caselor nationalizate. Teodoru a acuzat ca majoritatea imobilelor nationalizate au fost vandute de stat, desi acesta nu detinea titlul de proprietate.

 

„Este ca si cum ai vinde o casa pentru care nu ai acte", ne-a declarat Maria Teodoru. Ea sustine ca prin decizia deputatilor se incalca dreptul la proprietate.

 

Valoarea de piata a imobilelor

 

Pentru ca beneficiarii retrocedarilor in discutie sa primeasca despagubiri rezonabile, „evaluatorii ar trebui sa tina cont de valoarea de piata a imobilelor respective atunci cand analizeaza acele proprietati". Aceasta recomandare vine din partea fostului presedinte al Asociatiei Evaluatorilor din Romania (ANEVAR), Adrian Crivii.

 

El arata ca un imobil poate fi evaluat dupa trei metode: costurile cu construirea cladirii, veniturile pe care le poate genera proprietatea si/sau compararea cu preturile actuale de piata ale unor imobile similare situate in aceeasi zona. (Dan Straut)

 

VIP–uri improprietarite

 

Unul dintre cele mai mediatizate cazuri, in care proprietarii au pierdut in instanta locuinta, este cel al sediului SIE.

 

Anterior deciziei Curtii Supreme, serviciul secret a oferit urmasilor familiei Sturdza trei milioane de euro pentru a renunta la imobil, dar printul Serban Dimitrie Sturdza sustinea ca valoarea reala ar fi de 18-20 de milioane de euro. Presedintele Traian Basescu si-a cumparat de la primarie imobilul din strada Stefan Mihaileanu, dupa ce a stat in chirie, in perioada 2002-2003, aproximativ jumatate de an.

 

Tranzactia a fost cercetata de procurori, dupa ce mass-media a relevat mai multe nereguli in aplicarea Legii 112/1995, dar dosarul a fost solutionat cu neinceperea urmaririi penale. Sotii Ion si Margareta Costea, socrii presedintelui PSD Mircea Geoana, si-au cumparat in baza Legii 112, cu 15.000 de dolari, in 2001, o vila situata in cartierul Primaverii, chiar daca pe rolul instantelor exista un proces de retrocedare.

 

Fiul fostului ministru al industriilor, Razvan Popescu, are probleme la tribunal cu apartamentul cumparat in 1996, deoarece imobilul a fost revendicat din 1994 de proprietari care se aflau in litigiu cu primaria. O situatie similara are si Andrei Hrebenciuc, fiul deputatului PSD Viorel Hrebenciuc, a carui casa este revendicata de fostii proprietari.

 

100.000 de case nationalizate au fost vandute de stat chiriasilor

 

Ceea ce a facut Camera Deputatilor este o aberatie

Maria Teodoru, presedintele Asociatiei Proprietarilor Deposedati Abuziv

 

Sursa:  Adevarul