Manastirea Dealu, mai mult decat un simplu schit

Importanta istorica a orasului Targoviste este indiscutabila; cum timp de aproximativ 300 de ani a fost capitala Tarii Romanesti era inevitabila dezvoltarea sa din punct de vedere socio-economic si religios. Nu numai Targovistea s-a dezvoltat in aceasta perioada ci si zonele limitrofe. Astfel in zona a inflorit viata spirituala iar asta s-a manifestat prin construirea a nenumarate biserici si manastiri.

            Poate cea mai importanta manastire din judetul Dambovita si una din cele mai insemnate din tara este Manastirea Dealu, nume cu o puternica rezonanta cultural-istorica. Este o manastire de maici, amplasata pe un deal, la 6 km de Targoviste.

            In 1431 Alexandru Voda Aldea doneaza manastirii doua sate, Alexeni si Razvad, pentru pomenirea lui Mircea cel Batran - prezumtivul ctitor si tatal voievodului. Conform cronicilor vremii, la 28 martie 1451, Vladislav al II-lea dona manastirii inca 3 jumatati de sate inclusiv muntele Brateiul. Aceasta constructie initiala de la Dealu a disparut a fost inlocuita cu una noua in vremea domniei lui Radu cel Mare (1495 - 1508). Pentru inceput au fost reconstruite anexele manastirii si apoi biserica. Sfintirea lacasului s-a petrecut la 4 decembrie 1501. Continuatorii acestei opere au fost Vladut Voievod si Neagoe Basarab (1512 - 1521).

            Manastirea este considerata una din cele mai izbutite realizari arhitectonice romanesti, dupa unii specialisti fiind depasita ca frumusete doar de biserica de la Curtea de Arges. Manastirea Dealu a devenit, incepand din 1508 (odata cu inmormantrea aici a lui Radu cel Mare), necropola domneasca. Ulterior au mai fost inhumati aici: jupanita Caplea - sora lui Radu cel Mare (1511), Vladut Voievod - fratele ctitorului (1512), Radu Voda Badica - fiul lui Radu cel Mare (1524), Vlad Inecatul (1532), Patrascu Voda cel Bun - nepotul aceluiasi Radu (1567), precum si Mihai Movila (1608).

            Totusi, manastirea este vestita in tara pentru faptul ca in 1603 aici a fost adus capul lui Mihai Viteazul. Pe piatra funerara care acopera capul domnitorului este inscriptionat: Aice zace cinstitul si raposatul capul crestinului Mihail, marele voievod, ce au fost domn Tarii Romanesti si Ardealului si Moldovei; cinstitul trup zace in Campia Tordei. Si cind l-au ucis nemtii anii au fost 7109 (1601), in luna lui aug. 8 zile. Aceasta piatra o-u pus jupan Radu Buzescu si jupanita ego Preda.

            In 1610 ostile principelui Gabriel Báthory au pradat manastirea Dealu si au distrus criptele voievozilor inmormantati acolo, in speranta ca vor gasi oarece comori. In 1614 Radu Voda Mihnea (1611 - 1616) a daruit manastirii Satul Nou pentru a ajuta calugarii sa restaureze manastirea in urma distrugerilor suferite. Constantin Brincoveanu a zugravit si el manastirea si a construit o noua catapeteasma. Conform documentelor pastrate din acele vremuri, pictorii tocmiti de Brancoveanu au fost Constantin, Preda, Nicolae si Radu, (aproximativ aceiasi mesteri ce au pictat ulterior mitropolia din Targoviste.

            Manastirea este afectata de cutremurele din 1802 si 1838, fiind restaurata de George Bibescu intre anii 1844 - 1854. Incepand din 1879 in incinta manastirii s-a instalat Scoala divizionara de ofiteri apoi, in perioada 1890 - 1891 depozitul de arme al armatei. La inceputul secolului XIX aici functioneaza Scoala copiilor de trupa, iar la 1912 gasim tot la manastirea Dealu Liceul militar Nicolae Filipescu.

            In urma cutremurului din 1940 turlele bisericii si partea superioara a clopotnitei au cazut, avariind cladirile din 1912. Abia in perioada 1953 – 1956 acestea sunt restaurate.

            Biserica Manastirii Dealu este construita din piatra cioplita, in maniera bizantina specifica Munteniei, avand totusi proportii modificate ceea ce ii creeaza un aspect mai zvelt. Remarcam utilizarea pietrei fatuite, prezenta braielor in torsada, precum si incadrarea intrarii prin intermediul a doua panouri traforate in piatra, de inscriptie armeano-georgiana. Pictura interioara originala nu s-a pastrat. Prima pictura a fost realizata in 1515, fiind refacuta in 1713 si apoi in 1953.

            Prin urmare rolul Manastirii Dealu nu s-a limitat la acela de lacas de cult ci a impletit de-a lungul timpului valoarea arhitectonica si cea culturala, avand in vedere faptul ca aici a functionat un important centru de tiparire si implicit de difuzare a primelor scrieri in limba romana.