Manastirea Sambata - "Tinda Raiului"

 

Acesta este numele pe care parintele Teofil, unul dintre cei mai mari duhovnici de la noi, l-a dat oazei de spiritualitate si capodeperei arhitecturale in stil brancovenesc: Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, din judetul Brasov. Credinciosii, care o cunosc si o viziteaza de ani buni, o numesc simplu: Manastirea Sambata.

Numele “Brancoveanu” i-a fost dat manastirii de catre cel de-al doilea ctitior, Nicolae Balan, in amintirea celui dintai intemeietor, voievodul martir, Constantin Brancoveanu, acesta fiind cel care a pus temeliile asezamantului monahal in anul 1700, subliniind inca o data credinta sa de nezdruncinat. In constiinta poporului, si in mod special in cea a locuitorilor din zona Fagarasului, Constantin Brancoveanu reprezinta o emblema a crestinatatii, a iubirii de Dumneazeu si de oameni.

Legenda spune ca existenta unui izvor cu efecte tamaduitoare ar fi fost principalul motiv pentru care s-au pus bazele acestei manastirii. Izvorul exista si astazi si poarta numele de Izvorul Tamaduirii.

Constantin Brancoveanu intentiona sa se retraga, pentru a-si petrece in liniste si meditatie sfarsitul vietii, chiar la manastire, insa soarta cruda, pe care i-o pregatisera turcii, i-a ruinat toate planurile. Dupa ce a fost mazilit, alaturi de fiii sai, manastirea a avut acelasi destin tragic, fiind distrusa in anul 1785, din constructie ramanand doar cateva ruine

Timp de 140 de ani a fost parasita si uitata, pana cand, mitropolitul Nicolae Balan, in anul 1936, dupa Marea Unire, a ctitorit-o pentru a doua oara. Primul staret al noii manastiri a fost ales parintele Arsenie Boca. Numele binecunoscut al acestui mare crestin si duhovnic nu mai are nevoie de nicio prezentare pentru credinciosii din tara noastra.

Cel de-al doilea ctitor al manastirii a pastrat pictura veche din interior, conservand in acelasi timp, arhitectura deosebita ce se incadreaza in stilul brancovenesc, aparut intre secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, in Tara Romaneasca.

A treia si cea din urma renovare a Manastirii Sambata se datoreaza mitropolitului Antonie Plamadeala, care cu eforturi deosebite a reusit sa obtina o aprobare de la vechiul regim comunist, pentru ca in anul 1985, exact la implinirea a 200 de ani de la distrugerea locasului de cult de catre habsburgi, manastirea sa renasca. Inaugurarea a avut loc in data de 15 august, la sarbatoarea “Adormirii Maicii Domnului”.

Manastirea este celebra si pentru atelierul sau de pictura pe sticla, fiind cea mai importanta scoala de pictura din Romania. Scoala de pictura, intemeiata de Brancoveanu la Sambata de Sus, a impus stilul brancovenesc atat in pictura murala, cat si in cea pe sticla.

In timp, datorita numarului foarte mare de credinciosi care realizeaza adevarate pelerinaje, la sarbatorirea hramului manastirii, precum si la alte mari sarbatori crestine, in zona s-a dezvoltat un complex turistic, care, an de an, se imbogateste cu oferte foarte tentante pentru turisti.

De la credinciosii, care vin din toate colturile tarii pentru a primi sfaturi de la duhovnicii din manastire, la turistii care sunt fermecati de peisajele inedite, cu rauri de munte, pline de pastravi, si terminand cu impatimitii traseelor montane, care stiu foarte bine ca aici este punctul de plecare catre nenumaratele cabane din muntii Fagarasului, manastirea Sambata ramane o zona de referinta pe harta spirituala si turistica a Romaniei.