Mansarda - intre geomterie si poezie

Acasa - primul cuvant care ne vine in minte la sfarsitul unei zile istovitoare de munca, sau la revenirea dintr-o calatorie indelungata. Acasa - spatiul unde locuim, pe care ni-l dorim cat mai rumos si mai aproape de suflet. Acasa - coltul nostru de lume unde gandurile si trupul ne sunt eliberate de energiile negative generate de hatisul de probleme cotidiene.

Fiecare dintre noi isi doreste un „acasa" cat mai frumos si linistit, un locsor unde placutul sa se armonizeze cu utilul, rezultatul fiind confortul. Daca acest „acasa" exista deja, nu ne gandim decat cum sa-l infrumusetam sau sa-l modernizam, iar daca suntem pe punctul de a ni-l crea, toata atentia ne este concentrata la alegerea modelelor care ni se potrivesc cel mai bine. In ultima vreme, se „poarta" sa ai o casa, mai mica sau mai mare, numai apartament la bloc sa nu fie. Cei mai multi dintre noi vor sa fuga de multitudinea de vecini zgomotosi si de strazile inguste din cartierele muncitoresti, preferand spatiile intime unde isi pot construi casuta visurilor. Dar odata gasit locul, greul abia incepe, una dintre principalele probleme - dupa descoperirea materialelor de constructii si tipului de casa dorit - fiind alegerea acoperisului. Daca se doreste o tenta moderna pentru noua locuinta, se poate opta pentru acoperisul - terasa, dar daca primeaza latura boema, alegerea optima este acoperisul in panta.

 

Podul boem al caselor de la oras

 

Pe langa pitoresc, acoperisul in panta prezinta si un alt avantaj important: spatiul creat in partea superioara a unei constructii cu un astfel de acoperamant - mansarda. Dinamica interiorului acesteia, determinata de forma acoperisului, a facut ca spatiile sa fie agreate si pentru diverse alte functiuni (ateliere, birouri etc.) care mizeaza pe imaginea speciala si non-conformista a habitaclului. De fapt, mansarda nu este altceva decat un surplus imaginar al spatiului „real", practic, util al casei, care la tara este denumit simplu pod. De-a lungul vremii, mansarda, podul, incaperea de sus, mica, ingusta, izolata dar cu deschidere catre inalt, catre cer, a primit diferite destinatii. Folosita initial ca spatiu de locuit al servitoriilor (insalubru si distinct fata de marile saloane ale palatelor) mansarda a devenit in secolul al 19-lea un loc propice pentru artisti. Considerata multa vreme anexa unei cladiri, aceasta a capatat cu timpul conotatii culturale. Incaperea ingusta, care conferea izolare fata de o lume ostila, constituia in egala masura o comunicare directa cu cerul, si a devenit spatiul potrivit pentru pictori, poeti, scriitori, studenti, intr-un cuvant, visatori.

 

Mai multe amanunte tehnice

 

In prezent, mansarda a devenit spatiu integrat locuintei si tinde sa imbine in compozitia amenajarii ei materiale si tehnologii contemporane, capatand valori estetice ridicate si oferind un confort din ce in ce mai sporit. Pentru amatorii de date tehnice trebuie sa spunem ca acoperisul in panta este caracterizat de doi parametri fizici: unghiul sarpantei si materialele utilizate pentru structura acesteia si pentru invelitoare. Mai exista apoi geometria acoperisului - determinata de numarul si dispozitia versantilor - care genereaza elemente de constructie caracteristice: coama, streasina, dolia etc. Este evident ca o panta importanta si utilizarea unor forme cu o alcatuire complexa, ce permit marirea distantei dintre punctele de rezemare, vor elibera o mai mare suprafata locuibila sau utila. Spatiul rezultat, mansarda, va putea fi astfel proiectata din start pentru locuit si amenajata dupa bunul plac al fiecaruia.

Este adevarat ca mansarda contemporana isi mai pierde din aerul pitoresc si boem de alta data, dar apropierea de inaltimi se pastreaza, iar noile concepte arhitecturale nu fac altceva decat sa ofere o noua viziune asupra modului de realizare a acesteia.