Masuri de prevenire a alunecarilor de teren

“Paza buna trece primejdia rea” ... spune un proverb foarte cunoscut. De ce sa tratezi o boala, cand este mult mai bine si mai istet sa o previi? De ce sa cheltuiesti mai mult dupa producerea unui eveniment nedorit, cand este mult mai indicat sa cheltuiesti mai putin si sa il preintampini?

Alunecarea de teren este un proces de deplasare, de miscare a rocilor sau a pamanturilor de pe versanti. Procesul este unul gravitational si poate avea loc atat rapid, cat si lent. Alunecarile sunt adesea cauzate de cutremure, erodarea bazei versantilor, topirea brusca a zapezilor, eruptii vulcanice, ploi abundente, constructii realizate pe versanti care provoaca dezechilibrarea straturilor, transportul intens si defrisarile de padure.

Procesul de alunecare cuprinde 3 faze, si anume:

• faza pregatitoare, de alunecare lenta, incipienta;

• alunecarea propriu-zisa;

• stabilizarea sau echilibrarea naturala.

Alunecarile de teren se produc de cele mai multe ori in zonele in care solul este format din diferite tipuri de argila (argila are proprietatea de a se umfla in perioadele cu ploi abundente). De asemenea, cele mai frecvente alunecari se produc primavara si toamna, atunci cand zapada se topeste, dar si atunci cand cantitatea de precipitatii este mai mare.

Este foarte important sa mentionam ca alunecarile de teren reprezinta o amenintare majora la adresa vietii umane si au efecte devastatoare asupra constructiilor, dar si a mediului inconjurator. Dar mai grav este faptul ca importanta acordata acestor fenomene este incredibil de scazuta, mai ales daca producerea lor nu se manifesta in mod evident si cu o viteza sporita.

Cum eviti declansarea alunecarilor de teren:

1. Plantari noi de vegetatie - Cea mai importanta masura o reprezinta impadurirea sau, dupa caz, reimpadurirea versantilor. Vegetatia este cea care tine pamantul pe loc si nu-i da voie sa o ia la vale. Neaparat trebuie refacuta vegetatia in zonele cu soluri erodate, precum si in zonele in care exista izvoare ale apelor curgatoare. Albiile minore ale raurilor pot submina rezistenta versantilor;

2. Drenarea apelor de suprafata si a celor subterane - O alta masura importanta si foarte eficienta o constituie drenarea apelor din panzele freatice din versanti. Aceasta este necesara in majoritatea cazurilor, dar mai ales atunci cand masa versantul este alcatuita din roci moi. De ce? Pentru ca apa este principalul factor ce determina producerea fenomenului de alunecare. Prin saparea de puturi si santuri pentru drenaj, o importanta cantitate de apa din panza freatica va fi evacuata in siguranta, in felul acesta reducandu-se gradul de imbibare a pamantului cu apa;

3. Evita taierea versantului - Atunci cand iti construiesti o casa pe un versant, evita sa tai versantul transversal, cu un drum. Oricum, calea de acces trebuie sa fie consolidata temeinic. De asemenea, evita sa realizezi constructii grele si obligatoriu evita sa construiesti in treimea superioara a versantului;

4. Efectuarea de lucrari de rezistenta – acestea trebuie realizate cu scopul de a spori stabilitatea versantului, dar si pentru consolidarea alunecarilor care s-au produs deja. O alta masura importanta o constituie consolidarea bazei versantilor cu lucrari de corectare a torentilor, precum si prin construirea unor parapete rezistente.

5. Utilizarea cablurilor pretensionate – este tot o solutie de stabilizare. Aceasta este adesea folosita in cazul rocilor stancoase.

6. Realizarea de filtre pentru a reduce efectul de sufoziune – realizarea unor filtre inverse este necesara in zonele unde precipitatiile sunt abundente. Acestea au o permeabilitate mai mare decat terenul pe care il protejeaza si astfel pot colecta, drenand apa si barand toate suspensiile pe care curentul de apa le transporta.

Nu uita ca alunecarile de teren pot fi preintampinate daca sunt facute din timp investigatiile specifice si daca se aplica procedee adecvate de tinere sub control. 

Ne-am gândit că ai dori să cunoști ce anume conține un Studiu Geotehnic aprofundat, care este esențial înainte de a începe orice proiect de construcție pe un teren cu caracteristici speciale, cum ar fi un deal.

Iată elementele cheie pe care le cuprinde acest studiu:

Analiza Compoziției Solului: Determină tipurile de sol prezent pe teren și proprietățile acestora, cum ar fi granulația, densitatea, umiditatea și capacitatea de a suporta sarcini.

Evaluarea Riscului de Alunecare de Teren: Analizează potențialul de mișcare a solului pe terenurile înclinate, luând în considerare factori precum istoricul alunecărilor de teren în zonă, gradul de înclinare, umiditatea solului și vegetația.

Teste de Permeabilitate: Măsoară cât de repede apa trece prin sol, ceea ce influențează proiectarea sistemelor de drenaj și fundațiilor.

Impactul Activității Seismice: În zonele seismice, studiul va evalua cum comportamentul solului poate fi influențat de cutremure.

Recomandări pentru Construcții și Planificare: Sugestii privind cele mai bune practici de construcție, inclusiv amplasarea clădirii, orientarea și măsurile de protecție împotriva condițiilor geotehnice specifice.

Un astfel de studiu necesită competențe specializate și ar trebui efectuat de un inginer geotehnic sau o firmă specializată în studii geotehnice. Rezultatele acestui studiu sunt vitale pentru a asigura siguranța, durabilitatea și sustenabilitatea oricărui proiect de construcție pe un deal.

Te-ar putea interesa și acest articol: https://ro.wikipedia.org/wiki/Relief_petrografic