Metode de combatere a igrasiei si a mucegaiului

Am putea spune fara sa exageram, ca mucegaiul si igrasia sunt cele mai de temut “dezastre” care pot aparea in locuintele noastre. Probabil acestea nu se vor da batute, indiferent de cat de mult ar evolua tehnologia de fabricare a materialelor pentru constructii. Repulsia pe care o simtim la vederea lor nu este doar de ordin estetic, ci si igienic. Aceste pete dizgratioase ne ameninta cu diverse boli, de la simple alergii, pana la complicate afectiuni pulmonare sau hepatice.

Petele de umezeala care apar in anumite zone ale peretilor din locuinta noastra, reprezinta igrasia. Ea distruge nu doar stratul de vopsea aplicat pe un perete, ci si tencuiala, placile din gips-carton sau orice alt material poros aflat in calea lor.

Ca o consecinta a faptului ca zona respectiva pastreaza umezeala mai mult timp, se ivesc „vietatile“ (mucegai, alge, ciuperci, bacterii), care arata ca niste pete de culoare inchisa. Nici acestea nu sunt prea “blande” cu materialul cu care intra in contact. Sunt mari amatoare de apa si caldura, aerul statut si iluminarea slaba fiind inca un motiv al dezvoltarii lor.

Vaporii cauta o iesire

Umezeala poate proveni nu numai din interior, prin intermediul vaporilor de apa care se condenseaza pe suprafata peretilor, ci si din exterior, prin fundatii neizolate sau acoperisuri deteriorate. In casa desfasuram diverse activitati care presupun utilizarea apei. Daca ne spalam, fierbem hrana, respiram, transpiram sau crestem plante, o parte din lichid se evapora si circula dintr-o incapere in alta, cautand o iesire.
Este important de mentionat ca aerul, cu cat este mai cald, cu atat poate „inghiti“ mai multa apa. De exemplu, un metru cub de aer poate contine mai mult de 9 g de apa cand are 10°C, 17 g la 20°C si peste 30 g la 30°C. Acestea sunt situatiile in care aerul, umezit in proportie de 100%, este saturat.

Ventilatia combate umezeala si praful

Ca metode de combatere a acestui fenomen nedorit mentionam tratamentele chimice (de exemplu tencuielile antiigrasie) care opresc circulatia in stare lichida a apei prin materialele poroase. Peretii vor putea „respira“, schimbul de umezeala intre interior si exterior facandu-se doar sub forma de vapori. De asemenea, pentru interiorul locuintei exista si metode de combatere cu ajutorul unor lichide obtinute prin dizolvarea in apa a unor grunduri pe baza de copolimeri acrilici. Acestea sunt transparente sau albe, pentru a face ulterior economie la vopsea. Proprietatile lor sunt: permeabilitatea la vapori, mirosul slab, uscarea rapida si lipsa toxicitatii. Pregatirea suprafetelor va fi realizata printr-o periere foarte buna, eliminandu-se urmele de alge sau muschi vegetal.

Dupa uscarea lichidului respectiv poate fi aplicata o vopsea lavabila care ataca mucegaiul. O alta solutie este implantarea in ziduri a unor electrozi care resping umezeala.

Mucegai

Metodele chimice enumerate mai sus au un caracter provizoriu, caci mucegaiul si ciupercile isi vor face aparitia imediat ce gasesc un teren propice, iar substantele active isi vor diminua efectul. Cea mai buna metoda pentru combaterea igrasiei este mentinerea unui echilibru vizavi de umiditatea casei.

Etanseizarea excesiva prezinta marele inconvenient ca, odata ivita, umiditatea din interior nu va avea pe unde sa iasa, caz in care se va depune pe pereti. Acest lucru este daunator sanatatii chiar si prin faptul ca nu mai avem suficient oxigen. O metoda des utilizata este ventilatia artificiala realizata fie la construirea casei, fie dupa. Montarea unei hote in bucatarie si a unui ventilator in baie reprezinta minimul necesar. In plus, vom recurge la deschiderea regulata a ferestrelor, care trebuie facuta pentru o perioada scurta de timp, ca sa pastram macar o parte din caldura peretilor. Pierderile de energie termica sunt inevitabile in ambele cazuri.

In ceea ce priveste continutul de apa al aerului, pentru asigurarea confortului sunt suficiente procente de 50%, o depasire a cifrei avand ca rezultat o senzatie din ce in ce mai puternica de sufocare si duce la aparitia igrasiei. Dar nu dintr-o data, ci abia dupa ce vaporii, la o anumita temperatura, intra in contact cu peretele si se transforma in lichid.

Impactul igrasiei este mai puternic cand peretii sunt mai reci in raport cu aerul din camera. Asadar, un prim semnal de alarma pentru aparitia mucegaiului sunt stropii sau petele de apa observate, de exemplu, dupa ce am facut dus sau am pregatit ceva de mancare.

De asemenea, curatenia casei este importanta. Praful este locul ideal in care se pot „ascunde“ sporii ciupercilor si mucegaiurilor. O locuinta neventilata va „beneficia“ de aer inchis, iar praful, in lipsa curentilor de aer, se va depune nestigherit. Incalzirea suplimentara, in conditiile in care avem o atmosfera umeda, nu este o solutie eficienta, chiar daca aerul cald inmagazineaza mai multa apa si peretii se vor incalzi. O usoara scadere a temperaturii va avea consecinte dezastruoase. Asadar, ne intrebam daca am facut o alegere buna utilizand aceste materiale scumpe. Din aceste motive, unii specialisti au ramas fideli metodelor si materialelor clasice pentru constructii, fara etanseizarea lor. Tinand cont de aceste ultime aspecte, e bine sa stiti ca utilizarea excesiva a izolatiilor impreuna cu lipsa ventilatiei dauneaza locuintei, producand mucegai si igrasie.
Este important sa stiti ca betonul, caramida, BCA si gips-cartonul sunt strabatute de canale, numite capilare, care permit reglarea umiditatii casei intr-un mod natural, fara multa bataie de cap. Din pacate, acestea nu sunt si cele mai bune izolatoare termice... In plus, ele nu se comporta multumitor in cazul excesului de umiditate. Absorb apa din aer sau din pamant, avand tendinta sa pastreze o parte, iar cealalta parte, de care nu mai au nevoie, sa ne-o transmita noua. Fenomenul apare nu numai in cazul cladirilor vechi, cu subsoluri inundate, ci si la locuintele noi, insuficient protejate de umezeala.

Citeste si: 7 solutii pentru a tine mustele si tantarii la distanta