Ne imprumutam sa trecem iarna

 

Energia pe care o vom consuma in aceasta iarna e 20% pe credit. Conform programului de iarna in domeniul energetic, aprobat in ultima şedinta de guvern, aceasta iarna ne va costa 1,2 miliarde de euro. Din cei 4,1 miliarde RON, cat costa achizitia combustibilului necesar pentru a trece cele   cinci luni de iarna, 3,2 miliarde vor fi asigurati din surse proprii, 48 milioane RON din credite interne, iar 856 milioane lei – 20% din costul total - din credite externe cu garantia statului. Practic, o luna intreaga tara se va incalzi pe credit.

In legatura cu achizitia combustibilului pe credit, pentru a trece iarna, Mircea Toader, secretar de stat in Ministerul Administratiei şi Internelor, considera ca nu creditul e de incriminat, ci faptul ca banii ajung la autoritatile locale prea tarziu. Astfel ca acestea nu mai au timp sa deruleze procedeele de achizitii publice astfel incat stocurile de iarna sa fie constituite la timp.

 

Pana la 15 octombrie, toate primariile trebuie sa anunte pretul local de referinta stabilit. "Exista unele localitati unde creşterea pretului gigacaloriei nu va fi decat de 2-3%, altele cu 10-15%. şi, o a treia categorie, localitati unde creşterea va fi de 40-70% sau chiar se va dubla", explica secretarul de stat in MAI. Bucureştiul, Deva, şi oraşele din zonele miniere – Paroşeni, Vulcan, au anuntat creşteri de 2–3% fata de pretul national de referinta al Gcal, de 107,5 lei pe Gcal. La Braşov şi Iaşi, pretul caldurii va creşte cu 40%, iar la Botoşani autoritatile locale au anuntat dublarea pretului Gcal.

 

Deficit energetic de 1,5 milioane MW

Potrivit specialiştilor din Ministerul Economiei şi Comertului, consumul de energie electrica va creşte in aceasta iarna cu 3,5% fata de iarna trecuta, in timp ce cererea de energie termica va creşte cu 2%. "Analiza situatiilor in iulie arata un deficit energetic de 300.000 MW pe luna", afirma ministrul economiei şi comertului, Codrut şereş, la finalul şedintei de guvern in care s-a aprobat Programul energetic. Pentru toata iarna, deficitul energetic preconizat este de 1,5 milioane MW. şereş mentiona şi masurile luate pentru asigurarea cererii interne de energie: deblocarea conturilor Termoelectrica, astfel incat aceasta sa-şi poata constitui stocurile, punerea in functiune a Termocentralei de la Paroşeni la sfarşitul lui septembrie, creşterea cantitatii de energie furnizata de Electrocentrale Bucureşti pe baza gazelor noi, contractarea de importuri de catre Electrica SA de circa 150 MW pe luna, şi reducerea exporturilor Hidroelectrica, cu reorientarea de la export pe piata interna a 400.000 MW in trimestrul IV al acestui an.

 

Potrivit unei analize facute de specialişti din cadrul BNR, impactul balantei energetice asupra deficitului de cont curent este important atat prin continuitate, cat şi prin magnitudine. In 2005, un sfert din deficitul comercial era datorat deficitului din balanta energetica. Deşi ponderea deficitului energetic in deficitul comercial s-a redus semnificativ in ultimii ani (in 2001 reprezenta 37%), aceasta s-a facut pe fondul creşterii exportului de produse petroliere. Romania este exportator net pentru energia electrica şi produsele petroliere şi importator net pentru combustibili minerali, gaze naturale şi titei brut. Acesta din urma este reexportat sub forma produselor petroliere, astfel incat principala sursa a deficitului este importul de gaze naturale.

 

* lignit: 4.254.000 tone

* huila: 409.765 t

* Volum de apa in lacuri: grad de umplere 70% (echivalent 2,03 milioane MWh)

* Gaze naturale: 3,5 miliarde metri cubi (volum ce trebuie asigurat pana la 16 octombrie)

 

Sursa: Adevarul