Dupa frenezia din 2005-2006, negarea de la finele lui 2008 si zbaterea inutila din 2009 piata imobiliara a intrat intr-o deriva specifica perioadelor post-bubble. Bulele imobiliare nu se sparg zgomotos. Deflateaza incet. De aceea probabil avem in fata vreo cinci-zece ani de
corectii la nivelul preturilor si blocaj partial al tranzactiilor. Refuzul bancilor de a aborda pieptis problema creditelor neperformante va amana procesul de reasezare pe baze sanatoase a sectorului real estate dereglat de accentele speculative din trecut.
Nebunia din trecut nu se va intoarce, chiar daca actorii principali din ospiciul "boom"-ului imobiliar spera la asa ceva. Acel fenomen a fost rezultat al unei alte nebunii - financiare - care nu are premisele unei intoarceri apropiate. Ideea castigului facil din terenuri, imobile si dezvoltari va ramane in uitare sub apasarea unei realitati in care randamentele sunt smulse cu greu. Prin urmare, este normal sa nu avem dezvoltarile de altadata, targurile cu lume buluc, increderea oarba a consumatorului, generozitatea bancilor si nici acoperirea mediatica din trecut.
Jucatorii din bula speculativa nu stiu sa iasa din vechea paradigma (a castigului cu doua cifre din simpla speculatie), iar sistemul bancar nici nu ii sileste la disciplinarea financiara de care piata ar avea nevoie. Ele insele bune de dus la balamuc pentru comportamentul din varf de curba speculativa, bancile comerciale prefera sa stea pe portofolii putrede in speranta disiparii pierderilor la nivelul intregii economii. Starea de negare generalizata blocheaza aproape complet acest sector in contextul in care in Romania e atat de mult de construit.
Tocmai pentru ca nu pot dezvolta nimic, smecherii din imobiliare s-au pus pe demolat. In Bucuresti ravagiile mafiei imobiliare au atins proportii grotesti. Desi nu au finantare pentru noi constructii, fericitii cumparatori de drepturi litigioase, pricopsiti cu imobile de aiureala retrocedarilor si debandada din Justitie, s-au pus sa culce la pamant "relicvele" unui Bucuresti istoric ce ii incurca in calculul randamentelor. Dezmatul scoaterii cladirilor din cataloagele monumentelor istorice s-a generalizat in intreaga tara intr-un rastimp in care smecherii din imobiliare spera ca ne vom intoarce la ce a fost odata.
In Capitala fenomenul destructiv a cunoscut in acest inceput de iarna un nou episod pe strada Berzei, unde au cazut cateva cladiri emblematice ale orasului vechi. Explicatia sta intr-un proiect urbanistic ambitios. Cu numai cateva sute de metri mai sus, noua Casa Radio, construita partial inainte de 1989 este sfartecata in patru. O cruce imaginara sectioneaza vechiul schelet. Dupa operatiunile de demolare partiala, proiectul de realizare a unui mall pare a fi fost abandonat de cei care concesionasera situl si nu am auzit ca Primaria sa fi tras la raspundere pe cineva. La cate zone urate sunt in Bucuresti, probabil ca nu ar fi pacat nici daca s-ar distruge in proportie de 90%. Un motiv in plus pentru a fi atenti cu monumentele din epocile trecute.
Din pacate, oameni fara memorie, fara istorie, fara bun gust, dar foarte lacomi au acaparat problemele de urbanism ale Bucurestilor, filtrate din perspectiva unor tepe imobiliare. Parcurile si cladirile vechi au fost principalele tinte ale celor care au construit cladiri de birouri pentru... nimeni. Elanul destructiv din perioada umflarii bulei speculative a reinviat partial in acest sfarsit de an pe strada Berzei. Semn ca nu am scapat de nebunia imobiliara. Cum nu au nimic sfant, ne asteptam chiar si la daramarea unor biserici ca in timpuri pe care le credeam incheiate. Cel putin putem spera ca, daca vor intra in muzeul in aer liber care este cimitirul Bellu, sa o faca nu cu excavatoarele sau buldozerele... ci cu sicriele.
Adrian Panaite / adrian.panaite@curierulnational.ro
Sursa: Curierul national
Comentarii
Nu exista comentarii.