Paris: lumina, iubire si arhitectura

            Am incercat sa gasim un punct de pornire consultand ofertele agentiilor de turism romanesti. Babel Tour ofera o excursie speciala, de primavara, in capitala Frantei, in care sunt incluse si vizite la foarte multe obiective turistice: Catedrala Notre Dame, Place de la Concorde, Champs Elysee, Turnul Eiffel, Muzeul Louvre, Arcul de Triumf, Opera Garnier, Domul Invalizilor, cartierul Latin, castelul Versailles, Champs Elysee si croaziera pe Sena. De pe ambarcatiunea cu vedere  panormica puteti admira: Turnul Eiffel, Trocadero, Muzeul de Arte Moderne, Place de la Concorde, Grand Palais, Assemblee Nationale, Musee National D’Orsay, Gradinile Tuileries, Muzeul Louvre, Academia Franceza.

Nucleul istoric al Parisului este Ile de la Cité, o insula mica din care mare parte este ocupata de impresionantul Palais de Justice si de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectata cu una mai mica, Ile Saint-Louis, care este ocupata de case construite in secolul XVII si XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile strajuite de copaci de-a lungul Senei- in special pe malul stang cu vanzatorii ambulanti de carti (faimosii buchinisti), podurile istorice care traverseaza raul si bulevardele precum Champs-Élysées. Parisul a fost ocupat de un trib galic pana cand au ajuns aici romanii in 52 i.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupantii anteriori ai orasului ca parisii, insa au numit orasul Lutetia, care inseamna "loc mlastinos". Aproximativ cincizeci de ani mai tarziu orasul s-a intins si pe malul stang al Senei, intr-o zona care a ramas si astazi cu numele Cartierul latin, si a fost redenumit "Paris".

In cursul secolului XI orasul s-a intins pe malul drept. Drumurile principale au fost pavate, primul Luvru a fost construit ca fortareata si mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau incepute. Mai multe scoli de pe malul stang au fost unite in cadrul Sorbonei, iar sub domnia regelui Louis al XIV-lea, regele Soare, de la 1643 la 1715, resedinta regala s-a mutat la Versailles. Versailles inseamna astazi 800 ha de gradini si paduri, 2 km de drumuri, 200.000 de copaci, 210.000 de flori plantate anual, 26 ha – suprafata Marelui Canal, 20 km pereti dubli, 50 de fantani, 35 km conducte de apa, 3.600 mc/ora – consumul tuturor fantanilor, 11 ha de acoperis, 51.210 metri patrati de podele, 2,153 ferestre, 700 camere, 67 de scari
6.000 tablouri ,2.100 sculpturi , 5.000 piese de mobilier.

Palatul Versailles este unul dintre cele mai mari si mai frumoase din Europa. Fiecare incapere a fost bogat decorata de catre Charles Le Brun cu reliefuri de marmura colorata, piatra si lemn, picturi murale si mobiler cu intarsii din aur si argint. Spre exterior, pe latura nordica, erau situate saloanele oficiale, in care se desfasura viata de la Curtea regala. Fiecare salon purta numele unei zeitati din Olimp. Sala Oglinzilor a fost edificata de Jules Hardouin-Mansart intre 1678 si 1684, prin unirea unor incaperi din apartamentul Regelui, ale Reginei si o terasa.  Lunga de 73 m, lata de 11 si inalta de 13 m, si-a dobandit renumele de la cele 357 oglinzi dispuse in 17 arcade. Pe peretele opus se afla 17 ferestre tot in forma de arcada, care ofera o vedere larga spre vest, asupra Gradinilor Palatului. Incepand cu 1681 Sala Oglinzilor a fost decorata de Charles Le Brun cu picturi alegorice care ilustrau cele mai importante momente ale celor 27 ani de domnie ai lui Ludovic al XIV-lea. Sala Oglinzilor a fost folosita ca loc de desfasurare al marilor ceremonii oficiale, primiri ale ambasadorilor extraordinari, etc. Tot aici, in 1919, a fost ratificat Tratatul de la Versailles care punea capat Primului Razboi Mondial. In prezent este supusa unui amplu proces de restaurare. In 1678, Mansart preia lucrarile de constructie, adauga cele doua imense aripi: sudica (destinata apartamentelor marilor nobili) si nordica, unde incepe si amenajarea unei Capele Regale (terminata in 1710). Pentru a scapa de protocolul strict de la Curtea Regala, Ludovic al XIV-lea construieste la capatul vestic al Gradinilor Palatului, Palatul Trianon (Grand Trianon), loc in care era insotit si de metresa sa, Madame de Maintenon In 1715 Regele-Soare moare, Curtea se muta la Paris iar palatul este abandonat, pana in 1722 cand Ludovic al XV-lea readuce administratia la Versailles si cladeste in 1762 Petit Trianon. Ludovic al XVI-lea adauga o sala de opera, pe care o termina in 1770, la timp pentru celebrarea casatoriei sale cu Maria-Antoaneta. In anul 1883 Regele Ludovic-Filip decide ca Palatul Versailles sa devina Muzeu de Istorie a Frantei.

Pentru ca vorbim despre Paris, despre arhitectura si turismul unui oras cu adevarat special, vom face si noi exceptie si vom vorbi despre excursiile organizate de Babel Tour in acest loc, de-a lungul a mai multor saptamani.