Evaluata de producatori la peste 600 milioane de euro, piata ferestrelor cu geam termopan a crescut in ultimii patru ani cu o medie de 30-35%, tendinta care se va pastra sau chiar accentua in perioada urmatoare. Din cauza fragmentarii foarte mari, data de existenta a sute de producatori, dintre care foarte multe mici ateliere, o evaluare exacta a volumului global al vanzarilor este foarte greu de realizat, mai ales ca exista si un segment important de piata neagra. Totusi, media de crestere anuala poate fi estimata tinand cont de dinamica vanzarilor de profiluri din PVC si aluminiu.
Numai 18% din profilurile utilizate la ferestrele termopan ale romanilor sunt din aluminiu, procent care creste insa la 30% daca luam in calcul si piata peretilor cortina, care sunt foarte greu de realizat din profile PVC.
Tendinta pietei romanesti, dominata de profilurile din PVC, nu o urmeaza pe cea a tarilor vest-europene, unde piata aluminiului este mult mai dezvoltata. De asemenea, in Occident este mult mai raspandita si utilizarea profilurilor din lemn. Daca in Romania acestea nu reprezinta decat 3-4% din total, in Germania, bunaoara, procentul este de peste 15%.
Utilizarea pe scara redusa in tara noastra a profilurilor din aluminiu isi are explicatia in pretul mai mare cu 30% pana la 60% al acestora fata de cele din PVC. Aceasta cu toate ca usile si ferestrele din aluminiu au o durabilitate mai mare, fiind garantate pentru un numar mai mare de deschideri.
Materii prime din strainatate
Cea mai mare parte a profilurilor de PVC utilizate la fabricarea ferestrelor cu geam termopan provine din import, productia autohtona limitandu-se la cea realizata de combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea. In prezent, liderii pietei de profiluri sunt firmele Rehau si Gealan. In ceea ce priveste feroneria, aceasta provine exclusiv din import, cei mai importanti furnizori fiind GU Romania, Mako, Siegenia Aubi si Rotto.
Lucrurile stau un pic diferit daca ne referim la sticla utilizata pentru aceste ferestre. In afara de productia traditionala realizata de uzina GES Scaieni, la Calarasi a inceput recent sa produca o fabrica a concernului francez de profil Saint Gobain. In plus, producatorii romani de ferestre mai apeleaza la importuri de produse marcile Guardian, Glaverbel, Pilkington sau Euroglass.
Dominata de cativa producatori, piata sticlei pentru geamurile termopan este “la mana” acestora. Ca asa stau lucrurile o demonstreaza si faptul ca, in ultimii doi ani, pretul sticlei s-a dublat.
Perspective de crestere
Piata de profil va cunoaste cresteri importante si in urmatorii ani, insotite de o crestere a exigentelor clientilor, este de parere directorul executiv al companiei autohtone Aplast, Catalin Nicolaescu.
O prima cauza care va determina cresterea volumului vanzarilor o constituie explozia numarului de locuinte nou-construite. De asemenea, tamplaria blocurilor construite in perioada comunista nu a fost schimbata nici macar in proportie de 30%. La aceasta se adauga faptul ca, in perioada 1994-1997, multe ferestre termopan au fost montate cu componente de calitate indoielnica, majoritatea provenind din Turcia. Nicolaescu spune ca, mai devreme sau mai tarziu, proprietarii vor recurge si la inlocuirea acestor ferestre cu unele de calitate superioara. Nu este de neglijat, in ceea ce priveste cauzele cresterii pietei, si majorarea constanta a veniturilor populatiei, mai ales a celei din marile orase.
In urmatoarea perioada, producatorii estimeaza ca se va manifesta si o crestere semnificativa a exigentelor clientilor. In prezent, cei mai exigenti sunt cei din Transilvania, unde sunt solicitate, in general, produse scumpe.
Provocari mari
In momentul de fata, piata romaneasca a ferestrelor cu geam termopan este dominata de un numar de 20 mari producatori, care onoreaza aproximativ 20-25% din comenzi.
Restul este format din mici producatori, mici ateliere, care in urmatoarea perioada se vor confrunta cu tot mai multe probleme. O prima amenintare pentru acestia consta in ceea ce specialistii numesc “jocul volumelor”. Concret, o companie cu productie mare va obtine de la producatorii de profiluri discounturi sensibil mai mari comparativ cu un mic atelier.
De asemenea, mai spune directorul executiv al Aplast, clientii sunt tot mai atenti in ultima perioada la standardele de calitate si la modul in care este garantata si asigurata garantia postmontare. Nu in ultimul rand, este evident ca micii producatori au costuri unitare mult mai mari decat o marile companii, care lucreaza complet automatizat. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca acestea din urma vor face tot posibilul pentru a acapara o felie cat mai mare din piata.
Numai 18% din profilurile utilizate la ferestrele termopan ale romanilor sunt din aluminiu, procent care creste insa la 30% daca luam in calcul si piata peretilor cortina, care sunt foarte greu de realizat din profile PVC.
Tendinta pietei romanesti, dominata de profilurile din PVC, nu o urmeaza pe cea a tarilor vest-europene, unde piata aluminiului este mult mai dezvoltata. De asemenea, in Occident este mult mai raspandita si utilizarea profilurilor din lemn. Daca in Romania acestea nu reprezinta decat 3-4% din total, in Germania, bunaoara, procentul este de peste 15%.
Utilizarea pe scara redusa in tara noastra a profilurilor din aluminiu isi are explicatia in pretul mai mare cu 30% pana la 60% al acestora fata de cele din PVC. Aceasta cu toate ca usile si ferestrele din aluminiu au o durabilitate mai mare, fiind garantate pentru un numar mai mare de deschideri.
Materii prime din strainatate
Cea mai mare parte a profilurilor de PVC utilizate la fabricarea ferestrelor cu geam termopan provine din import, productia autohtona limitandu-se la cea realizata de combinatul chimic Oltchim Ramnicu Valcea. In prezent, liderii pietei de profiluri sunt firmele Rehau si Gealan. In ceea ce priveste feroneria, aceasta provine exclusiv din import, cei mai importanti furnizori fiind GU Romania, Mako, Siegenia Aubi si Rotto.
Lucrurile stau un pic diferit daca ne referim la sticla utilizata pentru aceste ferestre. In afara de productia traditionala realizata de uzina GES Scaieni, la Calarasi a inceput recent sa produca o fabrica a concernului francez de profil Saint Gobain. In plus, producatorii romani de ferestre mai apeleaza la importuri de produse marcile Guardian, Glaverbel, Pilkington sau Euroglass.
Dominata de cativa producatori, piata sticlei pentru geamurile termopan este “la mana” acestora. Ca asa stau lucrurile o demonstreaza si faptul ca, in ultimii doi ani, pretul sticlei s-a dublat.
Perspective de crestere
Piata de profil va cunoaste cresteri importante si in urmatorii ani, insotite de o crestere a exigentelor clientilor, este de parere directorul executiv al companiei autohtone Aplast, Catalin Nicolaescu.
O prima cauza care va determina cresterea volumului vanzarilor o constituie explozia numarului de locuinte nou-construite. De asemenea, tamplaria blocurilor construite in perioada comunista nu a fost schimbata nici macar in proportie de 30%. La aceasta se adauga faptul ca, in perioada 1994-1997, multe ferestre termopan au fost montate cu componente de calitate indoielnica, majoritatea provenind din Turcia. Nicolaescu spune ca, mai devreme sau mai tarziu, proprietarii vor recurge si la inlocuirea acestor ferestre cu unele de calitate superioara. Nu este de neglijat, in ceea ce priveste cauzele cresterii pietei, si majorarea constanta a veniturilor populatiei, mai ales a celei din marile orase.
In urmatoarea perioada, producatorii estimeaza ca se va manifesta si o crestere semnificativa a exigentelor clientilor. In prezent, cei mai exigenti sunt cei din Transilvania, unde sunt solicitate, in general, produse scumpe.
Provocari mari
In momentul de fata, piata romaneasca a ferestrelor cu geam termopan este dominata de un numar de 20 mari producatori, care onoreaza aproximativ 20-25% din comenzi.
Restul este format din mici producatori, mici ateliere, care in urmatoarea perioada se vor confrunta cu tot mai multe probleme. O prima amenintare pentru acestia consta in ceea ce specialistii numesc “jocul volumelor”. Concret, o companie cu productie mare va obtine de la producatorii de profiluri discounturi sensibil mai mari comparativ cu un mic atelier.
De asemenea, mai spune directorul executiv al Aplast, clientii sunt tot mai atenti in ultima perioada la standardele de calitate si la modul in care este garantata si asigurata garantia postmontare. Nu in ultimul rand, este evident ca micii producatori au costuri unitare mult mai mari decat o marile companii, care lucreaza complet automatizat. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca acestea din urma vor face tot posibilul pentru a acapara o felie cat mai mare din piata.
Sursa: Romania libera
Facturile romanilor la intretinere, mai mari cu 50% decat ale europenilor 
Prin Future 25, eMAG a pregatit 25 de viitori lideri si i-a rasplatit cu o excursie in San Francisco 
Comentarii
Nu exista comentarii.