Primarul Gherlei, Ovidiu Dragan: Orasul va deveni o tinta imobiliara atractiva

De loc din apropiere de Dej, Ovidiu Dragan a fost repartizat in anul 1981 la Gherla, la absolvirea sectiei TCM a Facultatii de Mecanica a Politehnicii clujene, intr-o fabrica de confectii metalice. Dupa ce a trecut si prin Regia de Gospodarire  Comunala, a obtinut scaunul de primar, pe care ar dori sa-l pastreze si in mandatul viitor.
- Care este cel mai important proiect care va apartine?
- Am demarat procedura de construire a unei gradinite cu 15 grupe, de peste 300 de copii in total. Din cauza retrocedarilor, platim chirii consistente pentru aceste cladiri fostilor proprietari. Noul imobil va fi ridicat cu circa un milion de euro, bani care vor proveni dintr-un imprumut bancar.
- Ce investitii se fac in infra-structura?
- Pe langa modernizarea drumurilor, se inlocuiesc retelele de apa, in lungime de 15 km, vechi din anii ‘60.
- Cum stati cu constructia de locuinte?
- Am viabilizat un teren de sapte hectare, pentru Cartierul Tineretului, in care vor fi peste 200 de locuinte. Avantajul acestei investitii, realizate cu imprumuturi bancare, de circa 20 miliarde ROL, este ca vor fi puse in valoare si alte terenuri din zona, care pana acum erau neatractive pentru locuinte. Dorim sa realizam un cartier de locuinte si in zona Somvetra, dupa ce sunt solicitari pentru terenuri si locuinte, atat din partea gherlenilor, dar si din partea clujenilor pensionari, care prefera sa se retraga in municipiul nostru, profitand de preturile de aici, reduse cu peste 50 la suta.

- Ce s-a intamplat cu somerii de la fabricile de sticla si chibrituri, care au disparut din peisajul traditional industrial gherlean?
- O parte au fost preluati de celelalte fabrici din municipiu, de numeroasele ateliere de productie, comert si servicii aparute in ultima vreme in oras. Ceilalti speram sa fie preluati de noua fabrica de produse lactate, care asteapta aprobarea unei investitii cu capital strain. Ar putea fi cea mai consistenta investitie din oras din ultimii ani. Inchisoarea si fabrica de mobila raman in continuare cele mai importante firme din oras, cu un total de peste 1.500 de angajati.
- Este posibila o zona metropolitana in jurul municipiilor Dej si Gherla?
- Nu prea vad ce am putea face impreuna. Abia am scapat prin justitie de gunoaiele celor din Dej, cu care ne-am pricopsit odata cu utilajul Power Pack, care s-a si defectat. Apa primim de la conducta din Cluj, reteaua de transport local s-a desfiintat. Cele cinci amplasamente ale fostelor centrale termice de cartier sunt dezafectate de patru ani. Asta nu inseamna ca nu sunt deschis la o discutie pe aceasta tema.
- Ce suport politic aveti in consiliul local?
- Cei cinci consilieri al Aliantei, la care se adauga doi consilieri ecologisti, deveniti liberalii, si doi peremisti, deveniti independenti, sunt intrecuti la limita de alianta formata conjunctural de cei sase consilieri PSD si cei patru UDMR, care au si impus viceprimarul maghiar. Chiar si asa, toate proiectele mele au fost promovate, pentru ca se adreseaza orasului, si nu doar unor grupuri restranse.
- Veti candida din nou la primarie?
- Am de dus mai departe cateva proiecte importante, pentru realizarea unei statii de transfer de colectare si sortare de deseuri si pentru realizarea infrastructurii in satele componente, cu care am devenit municipiu in urma cu patru ani. Speram sa se realizeze si modernizarea Statiunii Baita, sa redevina importanta atractie turistica, care are nevoie de fonduri pentru reamenajarea sursei de apa termala a strandului.

 

Sursa: Adevarul