Proprietatea, fond de ceata

Posesorii titlurilor de despagubire pot refuza actiunile la Fondul Proprietatea. Nu inseamna ca si primesc ceva in schimb.

 

Dezmostenitii de terenuri in intravilan si de imobile in timpul regimului comunist - daca restituirea in natura nu mai este posibila - pot respinge actiunile date de stat la Fondul Proprietatea. Aceasta nu inseamna ca si vor primi ceva la schimb, titlurile fiind deocamdata singura modalitate legala, sustine Nicolae Ivan, presedintele Fondului Proprietatea.

 

„Cei care nu doresc actiunile trebuie sa ne anunte, iar in aceasta situatie conversia automata a titlurilor emise de Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP) nu va mai avea loc”, spune Ivan.

 

Pentru aceasta este suficient ca solicitantii sa trimita Fondului o scrisoare de instiintare, dar nu vor primi contravaloarea bunului in bani. Fondul Proprietatea a publicat citeva anunturi in acest sens.

 

Anuntul Fondului i se pare “o atitudine iresponsabila” lui Adrian Iurascu, presedintele Forumului Civic Romanesc (FCR), asociatie care reuneste mai multe organizatii ale proprietarilor.

 

“Statul si-a luat obligatia despagubirii, iar aceasta nu este o pozitie corecta. Nu poti spune ca nu vrei sa fii sanatos. Trebuie prezentate alte variante.”

 

Una dintre variantele care ar putea debloca in viitor situatia este tranzactionarea titlurilor acordate de ANRP la Bursa de Valori Bucuresti, inainte de transformarea automata a acestora in actiuni ale Fondului.

 

Pentru aceasta este necesar un aviz al Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea care aproba toate instrumentele ce pot fi tranzactionate la bursa, la solicitarea FP, spune presedintele Comisiei de Buget Finante din Senat, Varujan Vosganian. Oricum, dupa 1 mai este programata o intilnire intre conducerea BVB, CNVM, Ministerul Finantelor si FP, destinata modificarii legislatiei privitoare la Fond.

 

Aruncarea proprietarilor in tot felul de tranzactii bursiere, cu active sau titluri cu caracter obligatar, ii nemultumeste pe acestia, deoarece retrocedarea bunului in natura este deseori posibila, spune Iurascu.

 

“Sint nenumarate cazurile in care exista posibilitatea retrocedarii, insa ca urmare a faptului ca bunurile imobile respective fac obiectul unor contracte de concesiune avantajoase pentru unii, administratia locala refuza punerea in posesie si trimite oamenii la Fondul Proprietatea.”

 

Numarul acestor cazuri este ridicat, cam 70-75% din total, apreciaza Iurascu. De abia dupa aceea se poate vorbi despre acordarea la schimb a altor bunuri, cealalta forma legala de despagubire in echivalent, afrima presedintele FCR.

 

Desi Legea nr. 247/2005, privitoare la reforma proprietatii, limiteaza extrem de mult cazurile in care restituirea in natura nu se poate face, valoarea amenzilor aplicate este prea mica, comparativ cu interese de milioane de euro la nivel local, pentru a determina administratia locala sa aplice exact legea. Efectul ar putea fi cresterea numarului de solicitari adresate ANRM la circa 500.000, fata de 150.000 estimat in prezent, precizeaza Iurascu.

 

Pina in prezent, au fost emise de catre ANRM titluri de despagubire in valoare de circa 400 de milioane de euro, reprezentind circa 10% din capitalul social al Fondului. Potrivit lui Nicolae Ivan, Fondul ar putea avea intre 120.000 si 180.000 de actionari.

 

Pentru analizarea si stabilirea cuantumului despagubirilor a fost infiintata Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, din subordinea ANRM, care, intr-o prima etapa, centralizeaza dosarele

 

de despagubire primite din tara. Aceasta emite si deciziile reprezentind titluri de despagubire, care apoi sint convertite automat in actiuni la Fondul Proprietatea.

 

Evaluarea imobilelor care nu pot fi restituite in natura se va face de catre evaluatori sau societati de evaluare autorizate, desemnate aleatoriu de catre Comisie.

 

Sursa: Cotidianul