Putem scapa de igrasie si mucegai?

Mucegaiul si igrasia ne-au insotit oriunde am locuit, incepand din epoca grotelor. Acestea nu s-au dat batute nici cand omul s-a mutat intr-o locuinta moderna, realizata cu cele mai noi materiale pentru constructii. Repulsia pe care o simtim la vederea lor nu este doar de ordin estetic, ci si igienic. Aceste pete dizgratioase ne ameninta cu diverse boli, de la simple alergii, pana la complicate afectiuni pulmonare sau hepatice.

 

Sistemele de hidro si termoizolatie, tamplaria moderna dotata cu asa-numita sticla cu emisivitate redusa, aparatele performante de incalzire si toate celelalte nu ne feresc de emotiile intalnirii cu faimoasele „vietati“. Din contra, vecinul care are o casa realizata cu mijloace „moderne“ acum o suta de ani, n-a avut niciodata asemenea probleme. Asadar, ce putem face pentru a scapa de igrasie si mucegai?

 

Igrasia consta in petele de umezeala care apar in anumite zone ale peretilor din locuinta noastra. Uneori ea devine mai clara prin culoarea galbuie pe care o capata, datorita

Igrasie

faptului ca umiditatea dizolva sarurile din zidarie si le scoate la suprafata unde cristalizeaza. Ulterior, ele distrug nu doar stratul de vopsea aplicat pe un perete, ci si tencuiala de pe acesta, placile din gips-carton sau orice alt material poros aflat in calea lor. Ca o consecinta a faptului ca zona respectiva pastreaza umezeala mai mult timp, se ivesc „vietatile“ (mucegai, alge, ciuperci, bacterii), care arata ca niste pete de culoare inchisa. De asemenea, aparitia si dezvoltarea lor agreseaza materialele cu care intra in contact. Sunt mari amatoare de apa si caldura, aerul statut si iluminarea slaba fiind inca un motiv al dezvoltarii lor.

 

Umezeala poate proveni nu numai din interior, prin intermediul vaporilor de apa care se condenseaza pe pereti, ci si din exterior, prin fundatii neizolate sau acoperisuri deteriorate. In casa omul desfasoara diverse activitati care presupun utilizarea apei. Daca ne spalam, fierbem hrana, respiram, transpiram sau crestem plante, o parte din lichid se evapora si circula dintr-o incapere in alta, cautand o iesire. Este important de mentionat ca aerul, cu cat este mai cald, cu atat poate „inghiti“ mai multa apa. De exemplu, un metru cub de aer poate contine mai mult de 9 g de apa cand are 10^OC, 17 g la 20^OC si peste 30 g la 30^OC. Acestea sunt situatiile in care aerul, umezit in proportie de 100%, este saturat, cum ar spune orice profesor de fizica.

 

In ceea ce priveste continutul de apa al aerului, pentru asigurarea confortului sunt suficiente procente de 50%, o depasire a cifrei avand ca rezultat o senzatie din ce in ce mai puternica de sufocare si duce la aparitia igrasiei. Dar nu dintr-odata, ci abia dupa ce vaporii, la o anumita temperatura, intra in contact cu peretele si se transforma in lichid. Impactul igrasiei este mai puternic cand peretii sunt mai reci in raport cu aerul din camera. Asadar, un prim semnal de alarma pentru aparitia mucegaiului sunt stropii sau petele de apa observate, de exemplu, dupa ce am facut dus sau am pregatit ceva in bucatarie.

Astfel, e necesar sa vorbim si despre „punctul de roua“? Acesta apare cand intr-o camera avem prea multi vapori de apa la o temperatura scazuta. La un moment dat, aerul nu mai poate „suporta“ umezeala si o depune pe ziduri, in special pe cei reci, aparand astfel „roua“. Si gata! Lectia de fizica s-a terminat.

 

Mai bine previi decat sa tratezi

Pentru a nu ne pierde timpul si banii cu reparatiile, este de preferat ca aceste probleme sa fie luate in calcul inca din fazele de proiectare si constructie a locuintei, cand putem alege orientarea camerelor unele fata de altele sau fata de punctele cardinale. In acest sens, apare riscul pozitionarii incaperilor expuse umezelii (baia, bucataria) spre nord, unde este umbra toata ziua si bate vantul. Daca acest lucru nu este posibil, e bine sa asiguram macar ventilatia naturala a spatiilor.

 

De asemenea, hidro si termoizolatia trebuie tratate cu aceeasi seriozitate in toate zonele casei, cu atat mai mult in cele mentionate mai devreme. Va trebui sa asteptam primul sezon rece ca sa ne dam seama ca, daca am fi aplicat cativa metri patrati de hidroizolatie in plus, sau daca am fi izolat corect elementele de structura, nu am fi avut colturi innegrite sau apa pe pereti. Igrasia apare deseori in zonele cu asa-numitele „punti termice“, de exemplu in cele cu stalpi din beton. Aici trebuie aplicata cea mai utilizata metoda de termoizolare, si anume cea care consta in placarea zidurilor cu polistiren, de regula pe exteriorul peretilor casei.

 

Panourile din gips-carton montate in interior au si ele un rol in acest sens, contribuind la pastrarea caldurii peretilor. Montarea ferestrelor cu rame din PVC, lemn stratificat sau aluminiu (cu rupere de punte termica) prezinta si ea avantaje, sticla termoizolanta (care pastreaza caldura in interior) fiind inca un atu. Hidroizolatia fundatiei si a zidurilor este realizata cu folii din carton bitumat, aluminiu, materiale plastice sau geosintetice, care nu permit intrarea apei in spatiul pentru locuit. Cu toate acestea, apar multe cazuri de igrasie exact la acest tip de locuinte, in care au fost facute investitii serioase.

 

Ca metode moderne de combatere a acestui fenomen nedorit mentionam si tratamentele chimice (de exemplu tencuielile antiigrasie) care opresc circulatia in stare lichida a apei prin materialele poroase. Peretii vor putea „respira“, schimbul de umezeala intre interior si exterior facandu-se doar sub forma de vapori. De asemenea, pentru interiorul locuintei exista si metode de combatere cu ajutorul unor lichide obtinute prin dizolvarea in apa a unor grunduri pe baza de copolimeri acrilici. Acestea sunt transparente sau albe, pentru a face ulterior economie la vopsea. Proprietatile lor sunt: permeabilitatea la vapori, mirosul slab, uscarea rapida si lipsa toxicitatii. Pregatirea suprafetelor va fi realizata printr-o periere foarte buna, eliminandu-se urmele de alge sau muschi vegetal.

 

Dupa uscarea lichidului respectiv poate fi aplicata o vopsea lavabila care ataca mucegaiul. O alta solutie, desprinsa parca dintr-un film SF cu cladiri inteligente, este implantarea in ziduri a unor electrozi care resping umezeala. Aceasta varianta este destinata cladirilor

Mucegai

expuse unui grad inalt de umezeala. Metodele chimice enumerate mai sus au un caracter provizoriu, caci mucegaiul si ciupercile isi vor face aparitia imediat ce gasesc un teren propice, iar substantele active isi vor diminua efectul. Cea mai buna metoda pentru combaterea igrasiei este mentinerea unui echilibru vizavi de umiditatea casei.

 

Asa ca raspunsul pe care il putem da intrebarii din titlul articolului este la fel ca in medicina moderna: nu exista boli, ci cazuri. Pana in prezent, nu au fost descoperite metode universal valabile de combatere a igrasiei si mucegaiului, ci doar variante pentru cazuri concrete.

De baza raman masurile preventive: aerisirea incintelor si pastrarea curateniei acestora, iar in cazul caselor noi, orientarea eficienta a cladirii fata de punctele cardinale.

 

Ventilatia combate umezeala si praful

Etanseizarea excesiva prezinta marele inconvenient ca, odata ivita, umiditatea din interior nu va avea pe unde sa iasa, caz in care se va depune pe pereti. Acest lucru este daunator sanatatii chiar si prin faptul ca nu mai avem suficient oxigen. O metoda des utilizata este ventilatia artificiala realizata fie la construirea casei, fie dupa. Montarea unei hote in bucatarie si a unui ventilator in baie reprezinta minimul necesar. In plus, vom recurge la deschiderea regulata a ferestrelor, care trebuie facuta pentru o perioada scurta de timp, ca sa pastram macar o parte din caldura peretilor. Pierderile de energie termica sunt inevitabile in ambele cazuri.

 

De asemenea, curatenia casei este importanta. Praful este locul ideal in care se pot „ascunde“ sporii ciupercilor si mucegaiurilor. O locuinta neventilata va „beneficia“ de aer inchis, iar praful, in lipsa curentilor de aer, se va depune nestigherit. Incalzirea suplimentara, in conditiile in care avem o atmosfera umeda, nu este o solutie eficienta, chiar daca aerul cald inmagazineaza mai multa apa si peretii se vor incalzi. O usoara scadere a temperaturii va avea consecinte dezastruoase. Asadar, ne intrebam daca am facut o alegere buna utilizand aceste materiale scumpe. Din aceste motive, unii specialisti au ramas fideli metodelor si materialelor clasice pentru constructii, fara etanseizarea lor. Tinand cont de aceste ultime aspecte, e bine sa stiti ca utilizarea excesiva a izolatiilor impreuna cu lipsa ventilatiei dauneaza locuintei, producand mucegai si igrasie.

Este important sa stiti ca betonul, caramida, BCA si gips-cartonul sunt strabatute de canale, numite capilare, care permit reglarea umiditatii casei intr-un mod natural, fara multa bataie de cap. Din pacate, acestea nu sunt si cele mai bune izolatoare termice... In plus, ele nu se comporta multumitor in cazul excesului de umiditate. Absorb apa din aer sau din pamant, avand tendinta sa pastreze o parte, iar cealalta parte, de care nu mai au nevoie, sa ne-o transmita noua. Fenomenul apare nu numai in cazul cladirilor vechi, cu subsoluri inundate, ci si la locuintele noi, insuficient protejate de umezeala.

 

Sfatul nostru

Variantele chimice de combatere a igrasiei si mucegaiului prezentate mai sus sunt doar solutii pentru moment. Mentionam in acesta categorie si tencuielile antiigrasie care sunt realizate din mortar si substante chimice specifice. Principiul de baza al metodei consta in facilitarea circulatiei apei prin pereti sub forma de vapori.