Reabilitarea termica da frisoane primariilor

Asociatiile de locatari sunt asteptate la sectoare cu cereri pentru „captusirea” imobilelor construite intre 1950-1985

 

Capitala trebuie sa captuseasca, in urmatorii zece ani, peste 9.000 de blocuri construite in anii comunismului. Reabilitarea termica presupune atasarea pe zidurile exterioare a unor panouri din diverse materiale, astfel incat pierderile de energie termica ale acelor cladiri sa se reduca substantial.

 

Studiile arata ca blocurile din Romania pierd acum pana la 60% din energia termica pe care locatarii o platesc. Placarea mai are si avantajul reabilitarii de imagine a blocului, in conditiile in care toate cladirile din cartierele dormitor ale oraselor sunt cenusii si cu tencuiala cazuta.

 

Implicit, din reabilitarea termica, primii care castiga vor fi locatarii: confort sporit si facturi mai mici cu peste 20% la intretinere. Reabilitarea termica e o masura impusa tot de legislatia europeana, la care se aliniaza, cu opinteli, si Romania.

 

 

Programul national de reabilitare termica a blocurilor a fost conceput, impreuna cu legea aferenta, inca din 2002-2003. Niciun bloc nu a fost reabilitat de atunci din cauza unei prevederi utopice: 75% din

costurile lucrarilor ar fi trebuit asigurat de proprietari si 25% de stat. Intre timp a aparut Ordonanta 187/2005 care imparte cheltuielile in mod egal intre bugetul de stat, bugetul local si proprietari.

 

Practic, statul va asigura 33% din finantare, inclusiv costurile proiectelor si studiilor energetice pentru cladiri, primariile de sector vor suporta tot 33%, iar proprietarii restul. Specialistii din Ministerul Transporturilor si Locuintei au estimat ca, in medie, costurile pentru reabilitarea termica a unui bloc ar ajunge cam la 1.500 de euro pe apartament.

 

Din asta se scad sumele aferente elementelor pe care, de exemplu, un proprietar le-a

facut deja la propriul apartament, inainte de reabilitarea blocului, cum ar fi ferestrele termopan.

 

 

Ministerul Transporturilor a prevazut in buget 80 de miliarde de lei pentru studii energetice si reabilitari termice in acest an. Primariile sectoarelor, cele care ar trebui sa adune cererile de la asociatiile de

locatari, nu si-au prevazut niciun ban in bugete, pentru partea lor de 33%.

 

"Nici n-am stiut asta. Nu scrie nicaieri in lege ca noi trebuie sa contribuim cu 33%. In prezent trimitem scrisori la asociatii ca sa-i anuntam de existenta programului si apoi asteptam ca ei sa faca cereri sa intre in program”, s-a aratat nedumerit primarul sectorului 1, Andrei Chiliman.

 

Singurele care au depus la Capitala o lista cu cereri de la asociatii au fost sectoarele 2, 4 si 6. „Conform legii, atunci cand ni se mai da o atributie, legiuitorul e obligat sa ne dea si sursa de finantare. De unde bani?”, se intreaba Chiliman.

 

"„Vom vedea, poate vom face niste credite, ca sa achitam costurile si pentru locatari, apoi ei sa plateasca esalonat la primarie contravaloarea lucrarilor. Inca nu s-a stabilit o solutie”, a anuntat impaciuitor primarul Adriean Videanu.

 

Facturile pentru incalzire si apa calda din luna ianuarie, emise de Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice (RADET), sunt mai mari cu 15,95% decat cele din aceeasi luna a anului trecut, dupa cum sustine directorul regiei, Virgil Ramba. 

 

Ca sa poata beneficia de finantari pentru reabilitare termica, asociatiile trebuie sa bifeze cateva conditii: 

 

• blocul sa fi fost construit intre anii 1950-1985, de regula cele construite din panouri prefabricate, la care s-a facut economie de materie prima in anii de glorie ai socialismului;

 

• sa fie racordat la reteaua centralizata de termoficare;

 

• cererea facuta la primaria de sector trebuie insotita de o decizie a adunarii generale a locatarilor, luata cu majoritate simpla (jumatate plus unu);

 

• fondul de reparatii al blocului trebuie sa contina suma cu care asociatia contribuie la reabilitarea termica;

 

• mai mult de jumatate din locatari trebuie sa fie de acord

 

Sursa: Evenimentul zilei