Potentialul de rodire cel mai ridicat il au lastarii care pornesc din ochii de iarna aflati pe coardele de un an (roditoare), crescute la randul lor pe lemn de doi ani (cepi si coarde de 2 ani). Ochiul de iarna reprezinta un complex de muguri si cuprinde viitorul lastar prin care ciclul biologic anual al vitei-de-vie este reluat an de an. Ochiul de iarna se gaseste pe coarda de 1 an, in zona nodurilor, de o parte si alta a coardei. El cuprinde un grup de muguri (figura 7), din care se deosebeste unul mai bine format si dezvoltat, numit mugure principal. La acesta, urmarit la microscop sau la lupa, se deosebesc: axul viitorului lastar cu cateva noduri si internoduri, conul de crestere, iar in dreptul nodurilor, rudimente de frunze, inflorescente si carcei la mugurii ferili, sau numai rudimente de carcei la cei sterili. In mod obisnuit, alaturi de mugurele principal se formeaza 2-3 muguri laterali sau de inlocuire (muguri secundari si tertiari), mult mai putin evoluati si mai putin fertili. Mugurii sunt acoperiti cu multi peri care umplu si spatiul dintre ei, impreuna cu 2 solzi formeaza un invelis care le asigura protectie impotriva pierderilor de apa si rezistenta la temperaturile scazute din iarna.
Fig. 7 - Alcatuirea ochiului de iarna
In primavara, mugurele principal fiind cel mai bine format, va porni primul in vegetatie, dar in acelasi timp este cel mai sensibil la actiunea temperaturilor scazute. Daca acesta este distrus, pornesc in vegetatie unul sau doi dintre mugurii secundari. Acestia sunt mai putin evoluati, sunt mai rezistenti la actiunea temperaturilor scazute, comparativ cu cel principal; in acelasi timp mugurii secundari au o fertlitate scazuta, putand asigura o recolta de numai 20-80 % din cea asigurata de lastarii principali care pornesc din mugurii principali. Fertilitatea mugurilor variaza pe lungimea coardei, de regula este mai scazuta la primii 1-2 ochi de la baza coardei.
Pe lemnul batran se formeaza muguri dorminzi din care pornesc lastari „lacomi”, care toamna dupa caderea frunzelor devin coarde lacome. De regula acestea, la soiurile nobile sunt considerate neroditoare si sunt scurtate la cep, pentru formarea viitoarelor coarde de rod. La hibrizii direct producatori ochii de pe aceste coarde sunt fertili, inca de la baza, putandu-se folosi ca elemente de rod si practica taieri scurte.
Nu toti ochii pastrati la taiere pornesc in vegetatie; procentul de muguri nedezmuguriti este in functie de lungimea coardelor lasate la taiere. Cu cat elementele lasate sunt mai lungi, cu atat procentul ochilor nedezmuguriti creste (pana la 40 %). La taierea in cepi de 2-3 ochi, procentul de ochi dezmuguriti creste pana la 95 % si chiar 100 %.
Intrucat productia de struguri se sprijina in principal pe existenta si starea de sanatate a mugurelui principal din ochiul de iarna si numai in al doilea rand pe cei secundari, atentia viticultorilor trebuie sa se indrepte in cea mai mare masura asupra mugurelui principal, fara a neglija, in anumite situatii, contributia mugurilor secundari la refacerea butucilor si la realizarea productiei.
Mugurii principali ai ochilor de iarna la majoritatea soiurilor nobile rezista peste iarna pana la temperaturi de -20±2ºC, la hibrizii direct producatori rezistenta fiind mai ridicata; la fel in cazul mugurilor secundari. La inceputul iernii si la sfarsitul acesteia rezistenta este mai scazuta.
Daca ai nevoie de unelte pentru a demara aceasta lucrare verifica site-ul partenerilor nostri Verdon.
Stabilirea incarcaturii de ochi lasate la taiere
Prin incarcatura de ochi se intelege numarul de ochi care se lasa la taire pe elementele de rod, socotit la hectar, m2 sau butuc.
Vita-de-vie reactioneaza prompt si destul de puternic la folosirea unor incarcaturi necorespunzatoare, neconcordante cu vigoarea butucului, fertilitatea solului etc.
Daca incarcatura de ochi este mult sub potentialul vegetativ al butucului pornesc in vegetatie aproape toti ochii lasati la taiere, este stimulata pornirea in vegetatie a unui numar mare de muguri dorminzi, ca si a celor secundari; numarul lastarilor cu rod este mai scazut; rezulta in toamna coarde de grosime exagerata (peste 12 mm diametru), care au o rezistenta mai scazuta la ger.
Daca se lasa o incarcatura de ochi prea mare, peste posibilitatile butucului se constata: creste numarul de ochi care nu pornesc in vegetatie; cresterea fiecarui lastar este mai redusa; lastarii au tendinta de a ramane mai subtiri (sub 7-8 mm grosime); scade greutatea medie a unui strugure etc.
In cazul unei incarcaturi normale cresterea in lungime a lastarilor este normala, in jur de 1,5 m avand grosimea cuprinsa intre 8 si 12 mm.
In vederea atribuirii de incarcaturi rationale se tine seama de urmatorii factori: soiul cu insusirile lui de crestere si rodire; conditiile de mediu (ex.: fertilitatea solului, aprovizionarea cu apa etc.); agrotehnica aplicata (ex.: aplicarea ingrasamintelor); suprafata de nutritie a butucului. In functie de distantele de plantate (2/1 m; 2,2/1,2 m; 3,60/1,2 m) sau la butucii condusi in forme artistice, bolti etc., cu cat spatiul este mai mare, creste incarcatura ce revine pe butuc.
Intre incarcatura de ochi lasata la taiere si diferite laturi ale productiei au fost stabilite anumite corelatii:
- cresterea numarului de ochi lasati la taiere este corelata pozitiv cu cresterea numarului de struguri/butuc;
- cresterea numarului de struguri pe butuc determina scaderea greutatii medii a unui strugure;
- productia de struguri pe butuc este corelata negativ cu continutul in zaharuri.
Pentru stabilirea incarcaturii de ochi atat la hectar, la m2 , cat si la butuc se folosesc o serie de formule care tin seama de recolta ce se propune a fi obtinuta, cat si de insusirile de fertilitate si productivitate a soiurilor.
In tabelul 1 se prezinta orientativ incarcaturi de ochi/butuc in functie de distantele de plantare si incarcatura de ochi recomandata la m2. In general se recomanda atribuirea unor incarcaturi de 10-20 ochi/m2. In trecut, in goana dupa productii mari se lasau incarcaturi exagerate de ochi la taiere, acest lucru fiind daunator calitatii strugurilor, determina pastrarea umiditatii la nivelul strugurilor si pericolul de mucegai, aerisirea deficitara la nivelul frunzisului, degarnisirea butucilor.
Tabelul 1 - Incarcatura de ochi/butuc in functie de distantele de plantare si incarcatura de ochi recomandata la m2
Distanta de plantare (m) |
Numar de butuci la hectar |
Incarcatura de ochi/m2 recomandata la taiere |
|||||
10 |
12 |
14 |
16 |
18 |
20 |
||
1,5 x 1,0 |
6666 |
15 |
18 |
21 |
24 |
27 |
30 |
1,5 x 1,2 |
5555 |
18 |
21 |
25 |
29 |
32 |
36 |
1,6 x 1,0 |
6250 |
16 |
19 |
22 |
25 |
29 |
32 |
1,6 x 1,2 |
5208 |
19 |
23 |
27 |
31 |
34 |
38 |
1,8 x 1,0 |
5555 |
18 |
21 |
25 |
29 |
32 |
36 |
1,8 x 1,2 |
4629 |
21 |
26 |
30 |
34 |
39 |
43 |
2,0 x 1,0 |
5000 |
20 |
24 |
28 |
32 |
36 |
40 |
2,2 x 1,0 |
4545 |
22 |
26 |
31 |
35 |
39 |
44 |
2,2 x 1,2 |
3787 |
26 |
32 |
37 |
42 |
47 |
53 |
2,5 x 1,2 |
3333 |
30 |
36 |
42 |
48 |
54 |
60 |
3,0 x 1,2 |
2777 |
36 |
43 |
50 |
57 |
65 |
72 |
In conditiile noastre de climat temperat continental, in anumite regiuni ale tarii si pe formele joase de relief temperaturile minime din iarna pot cobori sub pragul de rezistenta a mugurilor (-20±2ºC, la majoritatea soiurilor nobile: mugurii secundari și cei principali la hibrizii direct producători sunt mai rezistenți). In asfel de conditii este necesar ca la sfartitul iernii, inainte de taiere sa se testeze viabilitatea mugurilor.
Uneori pierderile de ochi prin inghet sunt destul de insemnate. Pentru ca pierderile de ochi sa nu conduca la scaderea productiei, in fiecare an, inainte de taiere, se controleaza starea de viabilitate (sanatate) a ochilor, luandu-se in continuare masurile care se impun. Pierderile de ochi se exprima in procente, care, pentru a nu influenta productia, trebuie compensate.
In vederea stabilirii viabilitatii ochilor, respectiv pentru calcularea procentului de ochi pieriti, se recolteaza, pe soiuri, cateva coarde de la mai multi butuci, taiate cat mai aproape de locul de insertie si lungi de circa 12-15 ochi. Cu ajutorul unei lame sau cu un briceag bine ascutit se sectioneaza longitudinal fiecare ochi, incepand de la baza coardei spre varful ei. Starea fiecarui ochi se apreciaza dupa culoarea tesuturilor. Se pot intalni urmatoarele situatii:
- intregul grup de muguri ce alcatuiesc ochiul de iarna prezinta tesuturi viabile, colorate in verde specific tesuturilor vii (vezi fig. 7); ochiul se considera viabil;
- tesuturile mugurelui principal au culoare neagra-cenusie, specifica tesuturilor moarte, iar cei laterali sunt viabili, ochiul se considera neviabil, pierit;
- toti mugurii sunt distrusi, tesuturile au culoarea neagra-cenusie, ochiul fiind considerat neviabil, pierit.
Rezultatele observatiilor se trec intr-un tabel, fiind notati cu „+” ochii viabili si cu „-” cei pieriti. Prin insumarea ochilor analizati, a celor viabili si a celor pieriti, se obtin datele necesare calcularii procentului de ochji pieriti.
Pierderile mai mari de ochi de 15-20% impun corectarea incarcaturii prin compensarea ochilor pieriti, intrucat din totalul ochilor lasati la taiere pe butuc (viabili si neviabili) numarul celor viabili sa corespunda cu incarcatura normala, in acest fel asigurandu-se obtinerea recoltei normale de struguri.
Pentru calcularea incarcaturii compensate se folosesc o serie de formule care in final dau incarcatura compensata de ochi la butuc. In tabelul 2 sunt prezentate incarcaturile de ochi compensate, care se repartizeaza pe elementele de productie (coarde, cordite, cepi de rod). Apar insa doua aspecte: daca aceeasi incarcatura sa fie repartizata pe un numar mai mare de elemente de rod (coarde, cordite, cepi de rod), dar cu mentinerea lungimii lor, sau sa se lase acelasi numar de elemente de productie, dar mai lungi.
In general, este bine sa se mentina lungimea specifica fiecarui element de rod: 2-3 ochi – cepii de rod; 4-6 ochi – cordite; 8-10 ochi – coarda de rod. Trebuie sa se retina ca, prin lasarea unui numar mai mare de ochi pe coarda, procentul ochilor porniti de pe portiunea inferioara si chiar mijlocie scade, avand loc fenomenul degarnisirii la formele semiinalte si inalte.
Tabelul 2 -Calculul incarcaturii de ochi ce se atribuie la butuc cu ocazia taierilor, in functie de incarcatura recomandata si procentul de ochi pieriti
Ochi pieriti (%) |
Incarcatura recomandata (ochi/butuc) |
|||||||||
15 |
20 |
25 |
30 |
35 |
40 |
45 |
50 |
55 |
60 |
|
20 |
17 |
23 |
29 |
35 |
41 |
47 |
53 |
59 |
65 |
70 |
30 |
21 |
28 |
36 |
43 |
50 |
57 |
64 |
71 |
78 |
86 |
40 |
25 |
33 |
42 |
50 |
58 |
66 |
75 |
83 |
92 |
100 |
50 |
30 |
40 |
50 |
60 |
70 |
80 |
90 |
100 |
110 |
120 |
60 |
37 |
50 |
62 |
75 |
87 |
100 |
112 |
125 |
137 |
150 |
Timpul cand se executa taierea in uscat
Taierea in uscat se executa, in conditiile de mediu din tara noastra, primavara cat mai timpuriu, dupa trecerea gerurilor, inainte de plans si inmugurit.
Reguli de care se tine seama la taieri
Inainte de a incepe taierea, se analizeaza starea generala a butucilor, modul cum au reactionat acestia fata de incarcaturile de ochi lasate in anul anterior. La aceasta analiza se pot intalni trei situatii:
- butucii prezinta cresteri anuale reduse, coarde sub 1 m lungime, subtiri si o buna parte din lemn nematurat. Aceasta inseamna ca incarcatura de ochi a fost prea mare, a depasit puterea butucului. Pentru a reveni la normal, la taiere se vor lasa pe butuc, fata de anul anterior, mai putini ochi, respectiv un numar mai redus de coarde si cordite mai scurte, eventual numai cepi;
- butucii prezinta cresteri anuale normale, caracteristice soiului, cu coarde de 1,5-2,0 m lungime, de 8-12 mm grosime, bine maturate, ceea ce inseamna ca incarcatura de ochi lasata la taiere a corespuns cu puterea butucului si se lasa aceeasi incarcatura de ochi;
- butucii au cresteri foarte viguroase, coardele foarte lungi, peste 2 m, cu diametrul peste 12 mm si cu multi copili. Uneori se constata, la unele soiuri, numeroase coarde lacome crescute din lemnul multianual. Inseamna ca in anul anterior s-a lasat incarcatura de ochi prea mica. La acesti butuci se lasa incarcatura de ochi din anul precedent.
La executarea taierilor se au in vedere o seama de reguli dintre care amintim:
- elementele de rod (coarde de rod, cordite, cepi de rod) trebuie sa rezulte numai din coardele roditoare, de un an, crescute pe lemn de 2 ani;
- cepul de inlocuire sa se gaseasca in pozitie inferioara fata de coarda de rod, in vederea mentinerii elementelor de rod cat mai aproape de lemnul multiuanual;
- scurtarea coardelor sa se faca imediat deasupra ochiului;
- suprimarea coardelor se face la 2-3 mm deasupra punctelor de insertie, tesuturile necrozandu-se mai putin.
Trebuie evitate taieturile fara rost, iar ranile care rezulta sa aiba o suprafata cat mai mica. Orice taietura trebuie facuta perpendicular pe axul ramificatiei asupra careia se executa taierea. Astfel, suprafata ranii este mai redusa decat in cazul taierilor oblice.
Ca orice alta lucrare, si taierea vitei de vie are nevoie de unelte si produse de calitate. Verifica produsele comercializate de partenerii nostri - Verdon. Click aici.
Tipuri de taiere practicate in Romania
Taierea Guyot dublu la conducerea joasa
Taierea Guyot pe semitulpina (la 60-80 cm)
Taierea la cordonul Cazenave (cu cepi si cordite)
Taierea la cordonul cu cepi
Forme artistice
Semibolta cu butuci condusi in forma de palmeta (cordon vertical cu verigi de rod)
Chioscul
Spalier inalt
Umbrar de balcon
Ghirlanda
Autor: Prof. Univ. Dr. Liviu-Coriolan Dejeu Facultatea de Horticultura
Comentarii
Nu exista comentarii.