tipuri de lemn

Tipuri de lemn romanesc pentru fabricarea mobilei

08 iulie, 2016

comenteaza trimite unui prieten printeaza

Mobila realizata din lemn se diferentiaza net de cea realizata din alte tipuri de materiale. Oricat de bine ar fi realizate si finisate placile de PAL si MDF, lemnul masiv ramane regele in domeniul fabricarii mobilierului. Mobila din lemn are o durata de viata mai lunga, este mai rezistenta si are un aspect natural aparte. Mai mult decat atat, lemnul poate fi combinat cu sticla sau pielea, iar rezultatele sunt de exceptie.

In padurile din Romania intalnim aproximativ 70 de specii de arbori, din care 75% reprezinta specii de foioase (stejar, fag, frasin, salcie, plop, salcam, nuc, mesteacan, ulm, tei, paltin, anin, carpen, artar), iar restul sunt specii rasinoase (brad, molid, pin, larice, duglas). Vom prezenta in continuare principalele tipuri de lemn din Romania, ce sunt folosite la fabricarea mobilei.

Lemn de stejar este de esenta tare, deschis la culoare, care are calitati pliabile bune. Este rezistent, potrivit de greu, si prezinta contrageri mari, de aceea trebuie uscat incet pentru a nu se rupe. Este durabil, se impregneaza usor, se coloreaza si se finiseaza bine. Prezinta rezistenta la absorbtia de umiditate. Lemnul de stejar este cel mai des utilizat la realizarea mobilei, in principal datorita rezistentei si calitatilor sale naturale estetice. De asemenea, este utilizat pentru birouri si podele, scari, captuseli, lambriuri, ornamente strunjite, tamplarie exterioara si interioara, mobila pentru exterior, furnir natural sau baituit.

Lemnul de brad este de esenta moale, uniform texturat, dar putrezeste si se descompune usor. La fel de usor se prelucreaza si se finiseaza. Bradul este folosit pentru a face mobilier, usi, rame de ferestre si elemente decorative.

Lemnul de tei este un lemn tare, foarte stabil, cu o culoare galben pal. Culoarea se inchide o data cu trecerea timpului. Lemnul de tei este suficient de moale pentru a fi sculptat si suficient de tare pentru a-si mentine forma. Mai mult decat atat, teiul imbatraneste frumos, are proprietati bune de indoire si este adesea folosit la fabricarea mobilei.

Lemnul de fag are o structura uniforma, cu fibra dreapta. Are culoarea alb-rosiatic sau crem deschis cu nuante cenusii. Culoarea rosiatica se uniformizeaza prin aburire. Este un lemn greu si tare, rezistent la presiune. Are tensiuni interne, ceea ce duce la aparitia crapaturilor interne. Are tendinta sa se despice si se deformeaza usor. Se prelucreaza usor cu toate tipurile de unelte, se defibreaza la fel de usor. Nu este rezistent la intemperii. Daca este depozitat in spatii umede, devine sensibil la atacul insectelor si al ciupercilor. Se comporta bine la prinderi cu adeziv, vopsire si lacuire, raspunde bine la geluire, strunjire si finisare. In industria mobilei este folosit in special la elemente curbate si mulate.

Lemnul de frasin este greu, tare, dens, cu contrageri si rezistente mecanice medii pentru foioase, rezistent si elastic. Se usuca usor, se curbeaza bine prin aburire, se deruleaza bine. Este folosit ca element structural cu solicitari reduse, la sarpante cu deschideri mici si medii, ca furnir in industria mobilei si la fabricarea de diverse elemente curbate.

Intr-un articol viitor vom prezenta principalele tipuri de lemn exotic folosite la fabricarea mobilei.

Adauga un comentariu


Comentarii

Nu exista comentarii.

Alte articole

Early Black Friday | Reduceri de pana la 85% la Delta Studio Early Black Friday | Reduceri de pana la 85% la Delta Studio
Intretinerea mobilierului vechi Intretinerea mobilierului vechi
De ce sa alegi mobila din MDF la comanda? De ce sa alegi mobila din MDF la comanda?
Aranjeaza-ti ghetele pentru Mos Niculae – Sfaturi de amenajare a spatiului pentru pantofi Aranjeaza-ti ghetele pentru Mos Niculae – Sfaturi de amenajare a spatiului pentru pantofi
Ce trebuie sa stiti cand cumparati mobilierul pentru casa Ce trebuie sa stiti cand cumparati mobilierul pentru casa
Antichitatile oare chiar au viata fara de moarte? (I) Antichitatile oare chiar au viata fara de moarte? (I)

Vezi mai multe articole