Troc imobiliar

25 noiembrie 2008

 

Lipsa de lichiditati ii face pe romani sa redescopere o practica comerciala straveche. Schimbul de bunuri a reintrat in atentia proprietarilor. Piata rezidentiala, marcata in ultimii cinci ani de vanzarile inca din faza de proiect, se reintoarce la o practica veche: schimbul.

 

In fiecare zi noi anunturi. Criza a speriat proprietarii de locuinte si i-a facut pe cumparatori sa astepte.

 

“Apartament cu trei camere, 70 de metri patrati, mobilat, cu imbunatatiri, 110.000 de euro negociabil sau schimb cu un altul”. Este una dintre zecile de propuneri venite din partea proprietarilor de locuinte vechi, care au renuntat sa mai astepte cumparatorul.

 

Bucuresteanca ofera spre vanzare sau schimb doua apartamente pe care acum le inchiriaza. Ambele sunt achitate integral. “Am avut niste bani pusi de-o parte si le-am cumparat la sfarsitul lui 2005. Era in voga sa faci afaceri imobiliare. Am scos ceva bani cu ele”, isi aminteste Cornelia Andrei.

 

In prezent le inchiriaza pentru 700 de euro unul, iar celalalt pentru 900 de euro, dar crede ca anul viitor si chiriile vor scadea, nu doar pretul de vanzare al locuintelor. Bucuresteanca locuieste intr-o casa construita recent, la care nu se gandeste sa renunte. “Am avut o oferta buna de cumparare pentru vila, dar locuintele noi trebuie pastrate”, crede ea.

 

“Dau vila noua pe apartament vechi”

 

“Casele vechi au fost mereu obiectul acestuit tip de tranzactie. Toate agentiile au intermediat schimburi”, spune Mircea Cleciu, director general al agentiei imobiliare Neocasa.

 

Interesant nu este doar faptul ca proprietarii apartamentelor din blocurile vechi sunt deschisi la schimb. In rubricile de anunturi au aparut oferte inclusiv pentru vile nou-construite.

 

In comuna Pantelimon, o casa dintr-un miniansamblu rezidential de patru vile este scoasa la vanzare pentru 235.000 de euro. Proprietarul, care nu va locui nicio zi in casa noua, este dispus sa accepte si un schimb cu un apartament indiferent de numarul de camere. Tine doar la zona. Vrea sa fie foarte aproape de metrou sau semicentral. “De cateva saptamani fac calcule. Pentru jumatate din suma de achizitie am apelat la finantare de la banca. Acum nu imi permit ratele”, spune Dragos B. “As vrea sa vand, sa imi pot alege eu apartamentul in care sa locuiesc. Dar cine mai cumpara acum?”

 

Lipsa lichiditatilor acutizeaza fenomenul

 

Chiar daca preturile au scazut considerabil si oferta de case a explodat, numarul proprietatilor vandute se micsoreaza de la o luna la alta. Schimbul, practica des intalnita in urma cu sapte-opt ani, este singura solutie care le-a mai ramas celor interesati de o noua locuinta.

 

„Inca nu poate fi vorba de un fenomen, dar in contextul actual, situatia poate lua proportii”, spune Sorin Rosu, directorul general al agentiei imobiliare Apulum 94.

 

Schimbul este momentan o solutie de conjunctura. Participantii la astfel de tranzactii sunt interesati in aceeasi masura si de vanzarea locuintei pe care o detin. Perioada de asteptare care caracterizeaza in prezent piata rezidentiala este principala vinovata pentru situatia creata, spun specialistii. Panica si zvonurile au contribuit decisiv la reorientarea proprietarilor inspre o practica ce a dat mereu rezultate.

 

“In fiecare zi, locuinta mea se devalorizeaza. Am scos-o pe piata in luna aprilie, pentru ca am simtit ca daca nu o vand pana la inceputul verii, nu voi recupera nici macar suma investita in amenajarea ei. Dar cumparatorii au intarziat sa apara”, spune Gabriel Veliscu, proprietarul unui apartament cu patru camere din cartierul Drumul Taberei.

 

 Saptamana aceasta, casa bucuresteanului va fi obiectul unui schimb. Dintr-un apartament de 87 de metri patrati, Veliscu se va muta la doua camere intr-un alt cartier dormitor, Berceni. Diferenta obtinuta in urma tranzactiei, 62.000 de euro, il multumeste. “Banii ii voi depune la banca, in depozite nu mai mari de 25.000 de euro”, spune el.

 

Pana la sfarsitul anului, bucuresteanul spera sa vanda sau sa dea la schimb si casa batraneasca din comuna Stefanesti din judetul Ilfov. “Voiam sa o pastrez, sa ii mai creasca valoarea. Acum nici nu se pune problema ca peste un an voi putea vinde macar la pretul de azi”, crede el.

 

Faptul ca volumul tranzactiilor care implica acest element nu este foarte mare in prezent este pus pe seama lipsei de incredere a cumparatorilor si vanzatorilor. Insa lipsa lichiditatilor va face ca numarul proprietarilor dispusi sa accepte schimburi de case sa fie tot mai mare.

 

“Daca dimensiunea crizei va capata amploarea celei din Vest, numarul proprietarilor care vor incerca sa valorifice imobilele apeland la schimb va creste”, avertizeaza Cleciu.

 

Mai multe tranzactii decat acum opt ani

 

“Pentru a raspunde nevoii locative, populatia va gasi intotdeauna o formula, cat de primitiva, sa isi rezolve aceasta problema”, crede Rosu. In teorie, schimbul este o metoda comoda, dar in practica este o combinatie foarte dificil de realizat.

 

Tocmai de aceea, numarul tranzactiilor de acest tip creste, de regula, in perioadele cu lichiditate scazuta. Cand ramane singura solutie.

 

“Fata de acum sapte-opt ani, cand potentialii cumparatori nu aveau prea multe alternative, este posibil sa avem chiar mai multe tranzactii de acest tip incheiate”, spune Rosu.

 

Nu pentru ca numarul celor interesati acum este mai numeros. In prezent, posibilitatile de analiza si de intalnire a cererii cu oferta sunt mai mari datorita noilor tehnologii. Fapt ce duce la inlesnirea acestui proces.

 

Desi competentele agentiilor imobiliare au crescut, participantii la astfel de tranzactii nu apeleaza la serviciile lor. In primul rand pentru ca nu mai sunt dispusi sa achite comisionul obligatoriu. “Brokerii sunt printre vinovatii acestei situatii. Ei ne-au impins practic sa supraevaluam locuintele din Capitala. Dar si lacomia proprietarilor a contribuit decisiv”, spune Dragos B.

 

Sursa: Adevarul