Turnul cu ceas - poarta cetatii Sighisoarei

Ardealul este fascinant atat prin frumusetile naturii cat si prin arhitectura splendida a oraselor sale. Sibiul, Brasovul, Mediasul ori Sighisoara uimesc prin conservarea atat de fidela a specificului medieval. Dintre toate acestea poate Sighisoara, mai mult decat celelalte, aglomereaza o multitudine de monumente istorice, fiind cea mai mare asezare medievala conservata si locuita permanent, din Europa.

Exista o varietate de argumente care v-ar putea convinge sa vizitati cetatea Sighisoarei daca nu ati facut-o inca. Inainte de a pasi in interiorul acesteia, daca alegeti intrarea principala, veti strabate cu siguranta gangul Turnului cu ceas. Desigur, nu veti putea trece pur si simplu, fara a va opri studiind admirativ edificiul. Acesta a fost construit inca din secolul al XIV-lea si are la baza o prisma dreptunghiulara. Turnul are cinci nivele, iar impreuna cu balconul si acoperisul piramidal insumeaza o inaltime de 64 de metri.

Conform marturiilor vremii abia la inceputul secolului al XVII-lea, la etajul 4 al turnului a fost montat vestitul ceas, refacut in 1648 de Johann Kirschel. Mecanismele ce au functionat initial au fost inlocuite cu unul nou, comandat in Elvetia in 1906, platindu-se la vremea aceea 4000 de coroane. In 1964 mesterii Konradt (tata si fiu) i-au atasat un motor electric.

Ambele fatade ale edificiului sunt prevazute cu cate un cadran imens, iar nisele de alaturi au montate figurine. In nisa de pe fatada dinspre cetate sunt amplasate: jos, in stanga - Pacea (cu trompeta si ramura de maslin); in dreapta apare un tobosar ce bate sferturile si orele fixe; la mijloc se afla cele doua statui feminine ce reprezinta Dreptatea si Justitia; la acelasi nivel se mai afla doua figurine mici care reprezinta Ziua si Noaptea. In nisa de pe partea opusa apar urmatoarele: jos, in dreapta - Calaul; in partea stanga – un al doilea tobosar. Pentru a marca trecerea zilelor, mesterii au montat deasupra un mecanism rotativ pe care sunt fixate sapte figurine de stejar pictat reprezentand sapte zeitati pagane (Diana, Marte, Mercur, Jupiter, Venus, Saturn si Soarele) corespondente ale zilelor saptamanii.

In incendiul din 30 aprilie 1676 acoperisul turnului a fost distrus, pentru ca un an mai tarziu sa fie restaurat de catre mesterii Veit Gruber din Tirol si Filip Bonge din Salzburg. Ulterior (in 1775 si 1804) a mai suferit reparatii insa aspectul actual l-a dobandit in timpul lucrarii efectuate in 1894 cand vechiul acoperis a fost inlocuit cu unul din tigla smaltuita. Forma acoperisului, asa cum a fost el reconstituit in 1677,  are la baza stilul baroc si masoara o inaltime de 34 de metri. Este prevazut cu doua cupole suprapuse, in forma de ceapa. In varful flesei ce strajuieste turnul se afla un glob aurit. Deasupra acestuia se afla o tija pentru evidentierea schimbarilor atmosferice (bara de vreme), pe care se afla un vultur cu doua capete in varful caruia se este fixata o girueta sub forma de cocos. Acoperisul este prevazut la extremitati cu 4 turnulete ce au o inaltime de 12,5 m fiecare. Turnurile in miniatura au in varf cate un glob cu cate un stegulet de vant.

Incepand cu anul 1899 Turnul cu ceas a fost transformat in muzeu. Printre piesele fara varsta expuse aici se remarca, in sala de la etajul 3, mobilierul confectionat in mai multe stiluri, de la cel renascentist la biedermaier.

Daca analizam pozitionarea strategica a turnului remarcam faptul ca scopul construirii acestui turn a fost unul militar, defensiv, pentru a veghea intrarea principala in oras. In acelasi timp acesta gazduia si sfatul. Tot aici au fost mult timp depozitate arhiva si tezaurului Sighisoarei. Turnul cu ceas nu si-a incheiat insa misiunea ce i-a fost atribuita, aceea de a ocroti cetatea; chiar si in momentul de fata parca sta in calea trecerii timpului si protejeaza Sighisoara Veche de amprenta sa necrutatoare. Se apleaca, se crapa pe ici pe colo din tencuiala, se acopera de muschi din loc in loc, dar ramane sa incante privirile a milioane de turisti.