Urmele timpului peste Cetatea Fagarasului

Asezat undeva la jumatatea drumului intre alte doua mari centre medievale - Brasov si Sibiu, orasul Fagaras are istoria sa. Centrul de interes al orasului, din acest punct de vedere, este Cetatea Fagarasului, unul dintre cele mai mari si mai bine conservate fortificatii medievale din intreaga tara si chiar din Europa. Acest complex feudal a carui edificare a demarat spre sfarsitul secolului al XIV-lea (conform unor studii constructia a inceput in 1310) si a carei construire a continuat, prin adaugiri succesive, pana spre jumatatea secolului al XVI-lea, a avut la baza o fortificatie din lemn, protejata cu un sant si un val de pamant, ridicata in secolul al XII-lea. Prin urmare s-a facut dovada existentei unei organizari politico-militare autohtone voievodale timpurii in Tinutul Fagarasului. Interesant este faptul ca Tara Fagarasului - si implicit cetatea Fagaras - a fost in stapanirea domnitorilor munteni, cu intermitente, pana la jumatatea secolului al XV-lea.

Relicvele descoperite in urma sapaturilor arheologice realizate ulterior au relevat faptul ca vechea asezare feudala a fost mistuita de flacari pe la mijlocul secolului al XIII-lea. In secolul al XV-lea noua cetate din piatra si caramida de la Fagaras este atestata ca fortareata militara defensiva, avand patru turnuri bastionare la colturi si unul de avanpost pe latura de estica.

Undeva intre anii 1528-1541, Stefan Mailat (devenit ulterior domn al Transilvaniei)  - conducatorul domeniului feudal al Fagarasului schimba destinatia fortului militar in aceea de resedinta feudala. Acesta adauga si o noua incinta, transformand turnul de est in turn al portii. Marturie stau blazoanele lui Stefan Mailat si al consoartei sale, sculptate in dreapta portii, pe zidul estic. Aspectul arhitectural actual al Cetatii Fagarasului a fost imprimat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea si in prima parte a secolului urmator. Cei care au contribuit esential la aceasta intreprindere au fost principii Boldizsar Bathory, Gabriel Bethlen si Gheorghe Rákóczi I.

Meritul lui Gabriel Bethlen consta in faptul ca a adus adus arhitecti italieni care au reusit sa imprime edificiului estetica Renasterii prin motive florale si blazoane, stucaturi si loggii deschise in arcuri. Tot in aceeasi perioada colturile cetatii sunt inzestrate cu patru bastioane tip cazemata, in stil specific italian.

Gheorghe Rákóczi a contribuit la desavarsirea acestei constructii prin dublarea zidurilor exterioare (de pe laturile de nord si sud). Spatiile rezultate ca urmare a acestei interventii au fost  umplute cu pamant rezultand astfel o grosime totala de 8 m. In timpul lui Rákóczi se realizeaza si cladirea corpului de garda, pozitionata pe latura dinspre rasarit. Concomitent cu aceste lucrari santul de aparare din jurul fortului este largit, adancit si umplut cu apa din Olt. Cetatea astfel amenajata are toate premizele sa fie considerata unul din cele mai importante ansambluri medievale din zona. De altfel in aceasta perioada ea a fost centrul politico-administrativ al domeniului Fagarasului. Recunoasterea maxima a importantei sale vine in secolul al XVII-lea, cand este transformata in resedinta princiara.

De-a lungul existentei sale fortul a fost resedinta unor domnitori valahi precum Vlaicu Voda si Mircea cel Batran, apoi a fost locuit de principii ardeleni, pentru ca in final sa ajunga sub stapanirea membrilor dinastiei de Habsburg. În perioada 1507-1848, cetatea a avut 33 de capitani supremi. A fost mult timp un centru important pe harta principatelor romanesti gazduind chiar, de cateva ori, sedintele Dietei Transilvaniei. Probabil ca cel mai important vizitator al cetatii a fost voievodul Mihai Viteazul. Soarta a facut ca, in urma pierderii luptei de la Miraslau, Mihai sa se adaposteasca pentru o vreme aici. Familia sa va ramane in cetate pana in anul 1601.

Ulterior cetatea a fost utilizata in diverse scopuri. O perioada speciala este cea cuprinsa intre anii 1948 - 1960, cand a functionat ca inchisoare pentru detinutii politici ai regimului comunist. Ca urmare a acestui fapt in incinta sa a fost infiintat un Muzeu al Rezistentei Anticomuniste din Romania. Din 1965 intregul complex functioneaza ca muzeu, adapostind si Biblioteca Municipala.

            Locul este impregnat de istorie dar in acelasi timp este de un pitoresc absolut. Prin urmare, daca ajungeti in zona Sibiului sau in apropiere de Brasov nu ratati ocazia de a vizita un obiectiv turistic deosebit.