Zeci de mii de bucuresteni mor cu zile la cutremur

Utilajele Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta, „adapostite” intr-o cladire veche de 100 de ani, flancata de alte cladiri care stau sa cada

 

25 de spitale si alte unitati sanitare vor fi avariate grav in cazul unui cutremur cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter

 

Zeci de mii de bucuresteni mor cu zile la cutremur

 

Un cutremur cu magnitudinea de 7 grade pe scara Richter, cu o energie mai mica decat cea eliberata zilele acestea in China, ar omori 450.000 de bucuresteni, daca s-ar produce noaptea, in jurul orei 21. Estimarile specialistilor de la Institutul de Cercetare in Constructii (INCERC) arata ca numarul victimelor ar fi cu 46 la suta mai mic pe timpul zilei, numai ca ziua ar fi mai multi copii in scoli si gradinite, iar multe din unitatile de invatamant nu sunt consolidate. In scenariul in care cutremurul ar avea loc noaptea, din cele 450.000 de victime, 6.500 de oameni vor muri sigur striviti sub daramaturi deoarece locuiesc in 1.000 de cladiri care se incadreaza la „colaps total sau partial”, amplasate, de regula, in centrul istoric al orasului.

 

Zeci de mii de oameni vor muri cu zile din cauza dificultatilor de a fi ajutati la timp de echipele de interventie. Groaza cea mai mare va fi traita de cei 30.000 de raniti si de cei 95.000 de bucuresteni care vor ramane captivi in cladiri, asteptand sa fie salvati. Ambulanta a devenit aproape ineficienta in conditiile actuale de trafic, iar anual in Bucuresti mor peste 2.300 de persoane in perioada dintre apel si sosirea salvarii.

 

Expertii INCERC mai avertizeaza ca numarul final al pierderilor de vieti va fi mult mai ridicat, ca urmare a aglomerarii cu raniti si a avarierii spitalelor. Specialistii spun ca, in cazul unui nou cutremur serios, problema locuitorilor Capitalei nu ar fi cele 23.000 de cladiri de locuit care vor fi avariate, ci prabusirea a 25 de spitale si alte unitati sanitare (dintre care vreo opt de urgenta).

 

In plus, in 26 de unitati din Bucuresti exista aproape 30 de tone de amoniac, peste 100 de tone de acid sulfuric si clorhidric, peste 160 de tone de alcool, peste 30 de tone de clor sau derivati din clor si alte substante toxice. Traiesc permanent sub risc chimic locuitorii din apropierea Antrefrig, Sintofarm, Grivita, Cico SA, Danone, Chimopar, Policolor, Republica, Sicomed, Sin SA, Stab Bateri, Stiteh, SC Splai, Muntenia SA, Firos SA, Urbis, Continent Marine SA, cei de langa Triajul CFR, de langa CET-uri etc. Alte riscuri vin de la infrastructura putreda, cum ar fi retelele vechi de gaz, cele 800 de centrale termice de cartier, cele peste110 benzinarii care functioneaza in imediata vecinatate a locuintelor sau a scolilor, care pot aduce pur si simplu iadul in Bucuresti.

 

Orice om care citeste studiul INCERC se ingrozeste. Nu si seful Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Aurel Udor, care ne-a declarat senin ca in cazul unui cutremur cu magnitudine mai mare de 7 grade nu vor cadea, in Capitala, decat in jur de 30 de cladiri, in conditiile in care exista nu mai putin de 390 de cladiri incadrate in gradul I de risc seismic, dintre care 126 prezinta, conform primariei, pericol public. La calculul lui, doar 30 de cladiri prabusite, interventia pentru salvarea oamenilor va fi floare la ureche. Se va bloca circulatia in centrul Capitalei, iar cele 100 de utilaje de care dispune inspectoratul pentru situatii de urgenta vor merge ca vantul.

 

Exista insa un „amanunt” pe care cei de la INCERC nu l-au luat in calcul cand au estimat numarul de victime: cele 100 de utilaje pe care se bazeaza Udor sunt adapostite intr-o hala situata intr-un imobil de peste 100 de ani, flancat de alte cladiri care stau sa cada. Seful ISU cunoaste locatia, ba ne-a si confirmat ca la un cutremur serios imobilele vecine ar putea sa cada chiar peste utilajele de interventie.

 

Singura veste buna vine din partea directorului Institutului de Fizica a pamantului, Gheorghe Marmureanu, care ne-a declarat ca pana in 2012 nu se va produce nici un seism cu magnitudine mai mare de sapte grade pe scara Richter, deoarece „Vrancea nu este incarcata pentru asa ceva”. Seismologii au constatat ca in Romania se repeta cam o data la 40 de ani un cutremur cu o asemenea degajare de energie, iar ultimul astfel de seism a avut loc acum 31 de ani. Cutremurul din 4 martie 1977, cu epicentrul in Vrancea, a provocat in Romania moartea a 1.570 de persoane, ranirea altor 11.300 si pierderi de peste doua miliarde de dolari. Peste 90 la suta din victime si 70 la suta din pierderi (1,4 miliarde USD) au fost inregistrate in Bucuresti.

 

450.000 de bucuresteni vor muri in cazul unui cutremur major, produs in jurul orei 21, conform estimarii specialistilor Institutului de Cercetare in Constructii

 

Sursa: Gandul