Zidurile duble la exterior: de ce sunt recomandate pentru orice constructie

Un singur zid exterior sau doua? Aceasta este o intrebare pe care, la un moment dat, orice proprietar de casa va ajunge sa si-o puna. Executarea inchiderilor exterioare cu un singur rand de zidarie inseamna ca acelasi zid indeplineste concomitent doua functii: de perete interior si de perete exterior. Exista, insa, si alta solutie: sistemul de constrctie cu doua randuri de zidarie, acela in care peretele portant (si implicit materialul de baza din care este alcatuit) este protejat timp indelungat impotriva intemperiilor de catre un altul, asa-numitul placaj din caramida, care reprezinta, de fapt, fatada cladirii. In acest articolul iti vom prezenta o serie de solutii de amenajare a fatadelor din caramida, respectiv zidarie aparenta.

Un perete clasic cu doua randuri de zidarie este construit astfel incat intre acestea sa ramana un strat de aer, deci fara a fi umplut cu termoizolatie. Cu toate acestea, reglementarile din prezent reclama obligatoriu ca pe zidurile portante sa fie aplicate materiale cu o capacitate termoizolatoare corespunzatoare.

Avantajele sistemului de executie cu inchideri exterioare duble sunt evidente, deoarece peretele portant este protejat continuu impotriva infiltrarii apei si igrasiei. Acest lucru are un efect benefic pe termen lung asupra structurii, asupra climatului din locuinta si, nu in ultimul rand, asupra bugetului locuitorilor. Astfel, in timp ce un perete exterior obisnuit trebuie tencuit si zugravit la intervale regulate de cativa ani, in cazul unuia dublu cheltuielile de intretinere trebuie alocate doar dupa cateva decenii.

Dublarea zidului exterior este de preferat si pentru ca protejeaza impotriva averselor de ploaie: rosturile de aerare din placajul de caramida si stratul intermediar de aer dintre zidaria aparenta a fatadei si cea portanta de la interior asigura o circulatie libera a aerului in scopul unei dezumidificari rapide a peretelui de protectie. Totodata, stratul de aer dintre cele doua randuri de zidarie mai poate indeplini si rolul de termoizolatie, daca acestea sunt executate la o anumita distanta. Existenta unui asemenea strat izolator intermediar diminueaza consumul de energie si, implicit, cheltuielile de incalzire.

Executarea zidariei aparente, respectiv a placajului de caramida (clincher, dupa cum este denumit in limbaj tehnic) poate fi realizata doar prin asa-numitul procedeu de tesere a rosturilor verticale dintre caramizi.

In acest sens, de-a lungul timpului au fost elaborate o multitudine de modalitati de dispunere a caramizilor in zig-zag una fata de cealalta, in vederea modelarii cat mai variate si mai aspectuoase a fatadelor.

Astfel, alaturi de multitudinea de culori ale clincherului, structura peretelui si existenta rosturilor, modul de tesere al acestora pe verticala contribuie la conceperea unor fatade personalizate si la accentuarea stilului arhitectonic al constructiei in cauza. Iata de ce, adesea, numai cativa centimetri la stanga sau la dreapta pot influenta decisiv aspectul fatadei.

Spre exemplu, la suprapunerea clasica a caramizilor asezate in lungul zidului, fiecare al doilea rand va fi realizat prin dispunerea in zig-zag intr-un sens sau altul, cu o jumatate sau un sfert de clincher fata de randul precedent, ceea ce va conduce in final la o imagine linistita si uniforma a intregii suprafete. Mai mult, asocierea cu elemente decorative va produce efecte speciale incantatoare. In ceea ce priveste modalitatea propriu-zisa de alcatuire a zidariei, exista felurite variante: la teserea rosturilor cu model in cruce are lor, in functie de situatie, o anumita alternanta a dispunerii clincherului, atat pe latime, cat si pe lungime. In sistemul cap-la-cap este vizibila doar latimea caramizii. La cel silezian, unui clincher dispus pe latime ii urmeaza in acelasi rand doua sau chiar trei bucati asezate in lungul zidului, iar in cazul variantei gotice se succed in ordine o caramida pe latime si o alta pe lungime.

Izolatie suplimentara cu material de umplutura

La cladirile cu doua randuri de zidarie spre exterior si spatiu intermediar suficient de lat intre acestea poate fi executata o izolare suplimentara prin intermediul unei proceduri mai speciale. Aceasta consta in scoaterea unor caramizi din zidul exterior de protectie (din loc in loc, la anumite distante), pentru ca apoi, prin golurile astfel create, sa fie introdus cu suprapresiune in spatiul dintre cei doi pereti un material termoizolant din granule minerale. Acest sistem de termoizolare nu presupune operatiuni de rostuire, nici macar in jurul ancorelor de fixare din jurul zidurilor. Dupa umplerea completa a spatiului dintre peretii respectivi, caramizile urmeaza a fi reasezate pe amplasamentul lor initial. Materialul izolator este ignifug si este realizat exclusiv din roca vulcanica de perlit.