Gips-carton sau design fara limite (II)

Umezeala, incendiul si frigul

Fiecare producator are diverse solutii pentru realizarea panourilor, care au in vedere si destinatia lucrarii. Asadar, vom intalni diverse variante, cea mai des folosita fiind cea cu miez din ipsos si fete din carton, pe care va recomandam sa o amplasati in camere cu o umiditate normala (maximum 65%). In incaperile cu multa umezeala (bai, bucatarii, subsoluri) avem nevoie de placi rezistente in acest sens, cu miez din ipsos tratat pentru a nu absorbi apa si fete din carton special. Le putem recunoaste in magazinele de specialitate prin culoarea verde a suprafetelor exterioare.

 

Daca aveti nevoie de mai multa siguranta in caz de incendiu, achizitionati un gips-carton armat cu fibra din sticla si acoperit cu folii ignifuge. De fapt, ipsosul este un mare „amator“ de apa, ceea ce contribuie serios la rezistenta la foc. Studiile au aratat ca poate suporta temperaturi ridicate chiar si trei ore. Din acest motiv, este folosit si pentru placarea elementelor de structura din lemn ale mansardelor, protejandu-le.

Este important ca zidurile sa „participe“ la ventilarea casei prin reglarea umiditatii aerului. Ei bine, ipsosul isi face datoria in acest sens. In plus, are si bune proprietati termoizolante. Asociat cu vata minerala, asezata intre gips-carton si perete, vom avea pereti aratosi si „grijulii“ cu temperatura locuintei noastre.

 

In ultima perioada, au aparut pe piata romaneasca panouri compozite de acest gen placate cu polistiren si folii hidroizolante, numai bune sa ne scape de griji. Ce-i drept, sunt mai scumpe, dar grosimea lor este mai mica decat la sistemele cu vata minerala, asa ca vom mai „castiga“ ceva spatiu din apartamentele noastre cam mici. Dezavantajul lor este ca nu pot masca tevile de apa calda, intrucat polistirenul expandat incepe sa se deterioreze pe la 80ºC.

 

Alte caracteristici de luat in consideratie sunt grosimea placii (aveti de ales intre 9 si 25 mm) si aria (variaza intre 3 si 4 mp). Dimensiunile fiind variabile, cand achizitionati panourile aveti nevoie de un mic plan cu dimensiunile necesare, astfel incat sa aveti cat mai putine rosturi si decupari. De asemenea, gips-cartonul de buna calitate trebuie sa aiba si alte caracteristici, prevazute de reglementarile nationale si europene. De exemplu, profilele nu trebuie sa fie ciobite la colturi ca cele din imagine.

O alta norma este rezistenta la incovoiere (elasticitatea), foarte importanta atunci cand avem de realizat o suprafata curba. Furnizorul ne poate da, cel putin teoretic, informatii despre raza curbei pe care o poate „suporta“ materialul pe care il comercializeaza el.

Al doilea aspect este legat de rezistenta la prinderea cu suruburi, astfel incat sa realizam o fixare corespunzatoare fara a deteriora placajul. Materialul poate „scapa“ din suruburi daca le strangem prea tare, panoul e prea greu sau in tensiune.

 

Muchiile este necesar sa fie bine definite si sa nu poata fi ciobite usor. Cartonul sau materialul fetelor trebuie sa fie absorbant, pentru a putea fi acoperit cu vopsele pe baza de apa. De asemenea, exista riscul ca fetele sa fie desprinse de miezul din ipsos, mai cu seama in caz de umiditate excesiva, prin urmare, va recomandam sa solicitati detalii in acest sens. Daca doriti sa nu intampinati dificultati la montarea gips-cartonului, atunci cand il cumparati interesati-va de aceste detalii. Nu uitati sa cereti pasta sau gletul pentru rosturi si benzile de etanseizare, care vor da peretilor un aspect uniform.

Poate parea exagerat, dar si dumneavoastra il puteti monta. Sistemele sunt proiectate sa simplifice procesul de aplicare. Puteti observa aceasta studiind pliantele lor. Veti avea nevoie doar de indemanare si timp.

 

Citeste si articolul Gips-carton sau design fara limite (I)