Gipscarton si OSB: diferente si recomandari pentru o utilizare corecta in constructii

Este din ce in ce mai evident ca tot mai multi constructori si beneficiari finali au inteles in ultimii ani importanta unor materiale precum placile din gipscarton sau OSB. Ambele materiale au ajuns astfel sa fie utilizate in aplicatii pentru care altadata erau folosite unele mult mai grele si mai costisitoare. De multe ori, impresia generala este aceea ca placile din gipscarton si cele din OSB acopera cam aceleasi segmente dintr-o constructie, insa, in realitate, lucrurile stau altfel. Mai exact, aplicatiile in care cele doua materiale sunt utilizate difera in mare masura, insa exista si situatii in care OSB-ul este folosit gresit in locul gipscartonului, fapt care poate conduce la consecinte grave.

Despre ce este vorba? In principiu, despre rezistenta la foc a celor doua materiale. Testele au aratat de nenumarate ori ca gipscartonul este mult mai rezistent in fata unei flacari deschise, spre deosebire de OSB, un material care se aprinde mult mai usor. Sa vedem in continuare care sunt plusurile si minusurile pe care le prezinta cele doua tipuri de placari, dar si ce aplicatii sunt potrivite pentru ambele.

Gipscartonul

Acest material este util pentru o serie mai larga de aplicatii, care incepe de la cele rezidentiale si merge pana la cladirile institutionale. Sunt folosite atat la amenajarea unor cladiri noi, dar si in renovari. In mod obisnuit, placile din gipscarton sunt utilizate pentru placarea peretilor interiori sau a plafoanelor, insa exista si variante speciale adecvate pentru lucrarile exterioare. Materialul este preferat in operatiuni de mascare, decorative sau de antifonare.

Asa cum mentionam anterior, gipscartonul este extrem de rezistent la foc. Majoritatea placilor de acest tip sunt incadrate in clasa A2-s1d0, ceea ce inseamna ca pot rezista pana la 180 de minute fara sa arda in conditii de incendiu. In plus, sistemele din gipscarton sunt foarte usor de manevrat si montat, iar modificarile aduse in structura cladirii sunt ca si inexistente, ceea ce le face perfecte pentru diverse compartimentari. Singurul mare minus al gipscartonului este acela ca nu prezinta o rezistenta mecanica prea ridicata, spre deosebire de placile din OSB, pe care le vom prezenta in continuare.

OSB (Oriented strand board)

Placile OSB sunt utilizate cel mai des in construirea locuintelor individuale, de regula realizate pe o structura din lemn. Desigur, exista si constructii cu baza din caramida sau BCA, dar a caror supraetajare sau mansardare a fost realizata din placi OSB. De asemenea, acest material mai este utilizat frecvent pentru ridicarea de constructii temporare, precum scene, standuri expozitionale, ambalaje etc. Printre aplicatiile in care placile OSB sunt utilizate se numara acoperirea peretilor interiori sau exteriori, dar si folosirea ca strat suport pentru pardoselile flotante sau ca strat suport pentru invelitoarea casei. Spre deosebire de gipscarton, OSB-ul este mult mai rezistent din punct de vedere mecanic, insa este mult mai dificil de utilizat si prezinta riscuri mult mai mari din cauza comportamentului la foc (placile clasice se incadreaza in clasele D si E de rezistenta). Finisajul este inca un minus in dreptul OSB, deoarece la acest capitol este nevoie chiar de placi din gipscarton pentru ca lucrarea sa arate impecabil.

In concluzie, placile din gipscarton sunt recomandate pentru o serie mai larga de aplicatii, spre deosebire de cele OSB, datorita protectiei ridicate impotriva focului, a umiditatii sau a zgomotului. Astfel, in situatii precum placarea podurilor sau a mansardelor, locuri expuse caldurilor extreme din timpul verii, devine lesne de inteles de ce este indicata placarea cu gipscarton. In consecinta, placile OSB sunt mai putin utilizate in amenajari, insa raman o varianta de luat in considerare mai ales in ceea ce priveste constructiile cu structuri din lemn.